1. Supercomputere
Cele mai multe si mai rapide supercomputere folosesc sistemul de operare Linux, datorita usurintei cu care se pot face modificari in sistemul de operare open source, pentru adaptarea la actualizarile hardware noi.
2. Submarinele nucleare
Raspindirea acestui sistem de operare a avut urmari si in sectorul militar. Primul submarin nuclear ce a fost controlat de Linux a fost lansat in 2004.
3. Set top box-uri
Cele mai multe din set top box-uri ruleaza variante personalizate ale sistemului de operare, astfel incat Linux-ul este prezent in majoritatea caselor noastre.
4. Trenuri de mare viteza (THS/TGV)
Japonia este renumita pentru trenurile de mare viteza pe care le poseda si pe care le foloseste pentru transportul marfurilor/persoanelor. Cel mai rapid dintre aceste trenuri este poreclit ,,Bullet Train” si ruleaza, si el, o varianta de Linux.
5. Masinile si aparatura de muls vaci
Linux-ul nu a ocolit nici mediul rural, el fiind folosit odata cu introducerea celor mai noi sisteme de muls vaci, produse de compania sudedeza DeLaval.
6. Acceleratorul de particule (CERN)
Cei de la CERN au avut nevoie de ceva usor de particularizat si care sa corespunda nevoilor atomice. Au ales, asadar, o varianta modificata a sistemului Linux.
7. Bursa din New York
In 2007, cea mai importanta Bursa din intreaga lume a adoptat ca sistem de operare Linux-ul, sistem de operare extrem de flexibil, usurand in acest fel operatiile financiare.
8. Statia Orbitala Internationala
Windows a fost abandonat de cei de la NASA, Linux ruland acum pe majoritatea calculatoarelor incorporate in robotii si rachetele trimise in spatiu de americani.
9. Cele mai mari branduri de pe internet: Google, Facebook, Amazon
Cele mai mari companii ce ofera servicii pe internet folosesc pentru serverele lor Linux.
10. Gigantul Android
Despre legatura de rudenie intre Android si Linux stiati, dar Google a operat cateva modificari importante in dezvoltarea sistemului de operare mobil. Chiar daca putem spune ca exista putin Linux pe fiecare smartphone Android, schimbarile de arhitectura si absenta compatibilitatii librariilor GNU impiedica gadgeturile Android sa ruleze direct aplicatii Linux.
