Sunt la ArenaIT deja de opt ani și, în fiecare an, de Black Friday, văd aceleaș tipuri de comentarii negative: nu sunt oferte reale, au fost prețuri mai mici anterior; nu am prins oferta, deci ea nu a existat sau au fost doua două-trei; telefonul pe care l-am căutat era prezentat cu preț mai mic decât era de fapt și altele la fel.
Black Friday nu înseamnă că toată lumea va prinde cele mai bune oferte, iar mulți consumatori nu realizează că viteza, planificarea și strategia contează la fel de mult ca reducerile în sine. Na, că am scris-o, cu caractere bolduite, ca să fiu acuzat mai târziu, când ajung vicepremier. 🙂
Ce este Black Friday?
Dar, înainte de toate, haideți să recapitulăm ce este Black Friday, unde a început și cum a ajuns la noi.
Black Friday este evenimentul comercial cu cele mai mari reduceri din an, care are loc în ziua de vineri care urmează sărbătorii americane Thanksgiving. Termenul a apărut pentru prima dată în Philadelphia, SUA, în anii 1950, când polițiștii din oraș foloseau denumirea pentru a descrie haosul traffic-ului și aglomerația creată de turiști și cumpărători care veneau în oraș pentru meciurile de fotbal american dintre echipele armatei și a marinei și pentru shopping-ul de sărbători. Inițial, expresia avea o conotație negativă, dar retailerii au transformat-o treptat într-o oportunitate de afaceri, marcând oficial începutul sezonului de cumpărături de Crăciun.
Black Friday a fost importat în România în anul 2011 de către eMAG și Flanco. În primul an, evenimentul a avut un succes remarcabil – doar vânzările de Black Friday au adus 8 milioane de euro pentru eMAG, iar mediul online a fost blocat din cauza traficului intens. De atunci, Black Friday a devenit cel mai așteptat eveniment comercial din România, crescând constant în popularitate. Spre deosebire de SUA, unde Black Friday are loc întotdeauna după Thanksgiving, în România evenimentul se organizează de obicei cu una-două săptămâni mai devreme, pentru ca comenzile să poată fi livrate înainte de minivacanța de 1 Decembrie.
Statistici globale și din România
La nivel global, Black Friday a devenit un fenomen masiv, extinzându-se de la o singură zi la un întreg sezon de reduceri cunoscut sub numele de „Black November”.
În România, cifrele din 2025 confirmă consolidarea acestui eveniment: 62% dintre români plănuiesc să cumpere de Black Friday, deși sondajul nostru spune altceva în fiecare an, iar bugetul mediu alocat a crescut cu 33% față de anul anterior, ajungând la 2046 RON. Unul din șapte români plănuiește să cheltuiască peste 5000 de lei, cu 60% mai mult decât acum doi ani. Românii au plasat în 2025 peste 1,31 milioane de tranzacții online în ziua de Black Friday, iar la eMAG singur vânzările au depășit 900 de milioane de lei. Dacă vreți statisticile oficiale, le găsiți aici, dar puteți verifica și opinia mea de săptămâna trecută, în care despic firul în patru.
Nu toți prindem cele mai bune oferte și asta e normal
Unul dintre cele mai mari mituri despre Black Friday este că toată lumea va reuși să cumpere produsele dorite la prețuri excelente. Realitatea este că 93% dintre cumpărători plănuiesc în avans și mai mult de jumătate (53%) cumpără strict produse dintr-o listă urmărită săptămâni la rând. Această competiție intensă înseamnă că produsele cu cele mai bune oferte se epuizează rapid, iar doar consumatorii care acționează prompt reușesc să le achiziționeze.
Black Friday este și despre viteză și nu doar despre oferte și prețuri reduse. Retailerii folosesc strategic conceptele de scarcitate și time-pressure pentru a stimula deciziile rapide de cumpărare: stocuri limitate, flash sales de câteva ore, și alerte de tipul „doar trei produse rămase în stoc”. Aceste tactici nu sunt doar trucuri de marketing, ci ele reflectă realitatea că stocurile pentru produsele cele mai căutate sunt efectiv limitate. Procesul de checkout trebuie să fie extrem de rapid, iar statisticile arată că o întârziere de o secundă în timpul încărcării paginii poate reduce conversiile cu 7%.
Este o realitate a oricărei campanii comerciale că nu toți participanții vor avea acces la aceleași oportunități. Black Friday funcționează pe principiul FIFO (First In, First Out) pentru majoritatea ofertelor cu reduceri semnificative. Produsele exclusive sau cu reduceri foarte mari sunt adesea disponibile în cantități limitate deliberat pentru a crea acel sentiment de urgență și exclusivitate. De exemplu, Amazon folosește această strategie în timpul Prime Day, schimbând constant promovațiile pe parcursul evenimentului, ceea ce le-a adus vânzări de 12 miliarde de dolari în 2023. Iar dacă asta funcționează la un gigant ca ei, cred că este de la sine înțeles că vor face la fel și cei mai mici, chiar dacă sunt actori regionali (ca eMAG) sau locali (ca Altex).
Diverși selleri pe platforme ca eMAG au prețuri diferite
Da, știu, în loc de seller puteam la fel de bine să folosesc vânzători, dar mi s-a părut mai interesant cuvântul englezesc românizat. Pe platformele marketplace precum eMAG, unde sunt peste 64.000 de selleri listați, același produs poate fi vândut de mai mulți comercianți la prețuri diferite. Algoritmul platformei determină care ofertă devine „oferta principală” afișată, bazându-se pe mai mulți factori: disponibilitatea produsului, prețul, rating-ul vânzătorului, timpul de livrare, și senioritatea în platformă.
În timpul Black Friday, criteriul disponibilității nu mai este luat în calcul pentru produsele înscrise în campanie, iar scorul se calculează direct pe baza celorlalți indicatori. Aceasta înseamnă că consumatorii trebuie să verifice și ofertele alternative din listă, nu doar prima afișată, pentru a identifica cel mai bun preț.
Am auzit la radio, a doua zi după eveniment, cum se plângea cineva că a vânat un telefon la 1.100 lei, care fusese redus de la 1.400 lei, dar el l-a găsit de Black Friday la 1.200 lei, redus chipurile, de la 1.700. Degeaba i-au explicat realizatorii că pot fi firme diferite care vând același produs și că eMAG făcuse reclamă acestui smartphone vândut de ei, nu celor vândute de terți.
Da, mai există și oferte false
Chiar dacă tendința este de a vedea Black Friday ca pe o sărbătoare a reducerilor reale, nu putem ignora faptul că mai există încă și oferte false sau practici înșelătoare în această perioadă. Acestea se întâlnesc atât pe site-uri mici, cât și pe platforme mari, unde uneori reducerile afișate sunt mai degrabă o iluzie decât o economie autentică.
Una dintre cele mai comune tactici este creșterea artificială a prețurilor cu câteva săptămâni înainte de Black Friday, doar pentru a le „reduce” apoi și a crea impresia unui discount spectaculos. Această practică face ca reducerile să pară mult mai mari decât sunt în realitate, consumatorul crezând că face o afacere excelentă când, de fapt, plătește un preț similar sau chiar mai mare decât cel obișnuit.
Există și site-uri sau anunțuri care prezintă produse cu reduceri extraordinare de 70-80%, dar în spate se ascund fraude, produse contrafăcute sau pur și simplu inexistența produsului. Aceste oferte spectaculoase sunt de obicei prea bune pentru a fi adevărate și servesc drept capcană pentru a obține datele bancare sau informațiile personale ale cumpărătorilor.
Sunt frecvente și tacticile de presiune psihologică în online: numărătoare inversă falsă, mesaje de tipul „alte 20 persoane se uită acum la acest produs” sau „au mai rămas doar trei articole”, toate menite să grăbească decizia cumpărătorului fără a reflecta o realitate. ANPC avertizează că aceste sintagme sunt folosite de site-uri, aplicații mobile, rețele de socializare sau chiar motoare de căutare pentru a pune presiune pe decizia de achiziție.
În loc de concluzie
Sincer, nu prea am concluzie, că am început cu ea. Eu nu mă simt furat de Black Friday sau de alte evenimente similare, pentru că am tot timpul o listă de produse pe care le cumpăr în mod regulat și a căror prețuri le cam cunosc. Prin urmare, ce am luat anul ăsta a fost ceva calculat și sunt lucruri de care chiar am nevoie în mod regulat (cu excepția husei de iPhone). Foarte rar cad pradă cumpărăturilor impulsive sau am nevoie de ceva musai cu ocazia campaniilor de reduceri, dar chiar și atunci urmez câțiva pași simpli:
- folosesc o extensie sau un site care urmărește fluctuația prețurilor pentru a verifica ofertele pe care nu le cunosc
- nu cumpăr de pe site-uri fantomă, apărute peste noapte
- nu dau click pe linkuri dubioase ca să mă plâng ulterior că mi-au dispărut banii din cont 😛
- evit ofertele ireal de bune, mai ales cele care promit tombole cu premii (aproape) garantate
- caut ofertele care au și garanții sau buy-back incluse
Acum sunt curios să văd opiniile voastre, în rubrica de comentarii.
PS: Nu uitați că reducerile continuă la Orange și Hidroelectrica.










Sa fiu sincer sint reduceri si in timpul anului , depinde ce cauti .
Asa este. Oricum Altex avea BF de iarna, de vara, de primavara, de martisor, de pastele cailor etc.
Am citit 2 minute ca sa realizes ca ne spui:
BF este un eveniment de marketing si mai putin o perioada de reduceri adevarate.
PS: vezi cand ajungi vice-primar intergalactic, o sa fie nevoie sa ceri voie sa folosesti afirmatia „a fost doar marketing” de la stim noi cine.
Eu speram sa ajung vicepremier, dar e bun si viceprimar, cat timp imi da domnul fost membru de galerie sa ii folosesc termenul.