Alan Turing va aparea pe noua bancnota de 50 de lire

Gabi va povestea acum doua zile ca a murit Fernando Corbato, unul din pionierii computerului personal (articolul este aici). Ei bine, azi aflam stiri despre un alt inventator marcant al secolului trecut – Alan Turing. Si anume, portetul acestuia urmeaza a fi imprimat pe viitoarea bancnota de 50 de lire sterline.

Stirea bruta spunea doar ca Banca Angliei a selectat dintr-o lista de 12 candidati, printre care se numara si Stephen Hawking, tocmai numele lui Turing. Motivul il reprezinta contributia lui imensa in descifrarea codurilor Enigma ale armatei naziste in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, precum si cea de la dezvoltarea informaticii si a inteligentei artificiale. Bancnota va fi pusa in circulatie in 2021 si o va inlocui pe cea actuala, care ii are pe inginerii James Watt si pe partenerul acestuia, Matthew Boulton, cei care au in palmares inventia unui motor cu aburi, la final de secol XVIII. E o trecere imensa, de la abur la informatica, nu?

Science fact: Bancnota este cu valoarea cea mai mare dintre cele utilizate in Marea Britanie si este extrem de rar utilizata in tranzactii. Ca echivalent, ganditi-va cate hartii de 500 de euro ati vazut! Aceasta va mai contine si un desen tehnic al masinii care a fost folosita pentru decriptarea codului Enigma, dar si o replica a inventatorului, cu privire la AI: ¨Acesta este doar o anticipare a ceea ce va urma si o umbra a ceea ce va fi¨.

Cine a fost Alan Turing?

Dar, hai sa vedem ci ne a fost, ce a facut si cum a fost tratat in timpul vietii de catre conationali, acest Alan Turing. Acesta s-a nascut pe 23.06.1912, in Maida Vale, Londra. Familia lui obisnuia sa faca dese drumuri in colonia britanica a Indiilor, deci a avut ocazia sa fie in contact cu civilizatii diferite, inca de mic. Tot de mic s-a vazut ca are o inteligenta sclipitoare: la noua ani, directoarea scolii unde studia – St Michael’s Primary School din Hastings – declara: ¨Am avut parte de elevi inteligenti si de elevi silitori. Insa Alan este un geniu.¨ Anul urmator s-a mutat la Hazelhurst Preparatory School, unde a descoperit sahul. Se spune ca ii placea sa analizeze singur partidele si sa rezolve probleme complexe din joc.

La 13 ani s-a mutat din nou, de data asta la Sherborne School, in Dorset. Si aici a fost declarat geniu de profesorul de matematica, insa nu si-a gasit locul intr-o scoala de profil umanist. Obisnuia sa isi enerveze profesorii pentru ca nu dadea vreun semn ca este atent la ore, insa lua numai calificative excelente. Tot in aceasta perioada s-a imprietenit cu un alt elev eminent – Christopher Morcom – cel care avea sa il inspire in alegerea carierei. In fapt, s-a spus ca acesta a fost prima lui dragoste. Insa totul s-a terminat abrupt, pentru ca Morcom a murit in 1930, din cauza tuberculozei.

Ca si student a urmat din 1931 cursurile King’s College din cadrul Univesitatii Cambridge, cu specializarea matematica. Aceasta a fost perioada lui de glorie, mai ales din punct de vedere social. Colegii il admirau pentru inteligenta lui, dar si pentru rezultatele de la cursele traditionale de canotaj. De asemenea, aici a devenit un activist in miscarea pacifista, militand impotriva razboiului iminent. A finalizat cursurile cu note maxime si, in 1934 a fost ales, la doar 22 de ani, membru al King´s College.

Dupa inca doi ani s-a mutat in New Jersey, unde si-a luat doctoratul la Princeton. Atunci a dezvoltat ideea masinii Turing, cea care avea sa stea la bazele viitoarei stiinte a informaticii. De asemenea, aici a studiat si criptologia, fapt ce avea sa il ajute pe viitor. Ca sa fim sincer, ne-a ajutat pe toti, pentru ca s-a estimat ca masinaria lui a salvat multe mii de vieti omenesti, grabind cu mult incetarea conflagratiei mondiale.

O data cu declararea razboiului, pe 03.09.1939, Turing s-a mutat la Bletchley Park, pentru a face parte din echipa care studia sistemul nazist de comunicare prin intermediul masinilor Enigma. In fapt, marea lui realizare a fost tocmai decriprarea codului respectiv, inca din 1940. A contribuit si la infrangerea coalitiei naziste in Batalia Atlanticului, dupa ce a spart si codurile maritime ale acestora, in 1941. De parca asta nu ar fi fost indeajuns, anul urmator a spart si codurile Geheimschreiber, cea mai complexa masinarie de mesagerie criptata a nemtilor. Mecanismul a fost numit Turingery, in onoarea lui.

Dupa capitularea Germaniei si a aliatilor ei, a devenit director adjunct al Laboratoarelor de Computing din cadrul Universitatii din Manchester. In 1950 a publicat prima lucrare care definea limitele inteligentei artificiale – The Turing Test – in care descria metoda prin care se poate determina daca un comportament al unei masinarii poate fi considerat sau nu inteligent.

Te-ai fi asteptat ca britanicii sa il omagieze si sa il respecte, dupa toate astea, nu? Ba bine ca nu! In 1952 a reclamat la politie un jaf, de pe urma caruia s-a aflat ca este homosexual (in fapt, cel care il jefuise era chiar partenerul sau). Pe baza legilor in vigoare, a fost condamnat pentru comportament indecent si castrat chimic. A facut asta pentru a putea evita inchisoarea. Si mai interesant este ca, abia acum sase ani a i-a fost stearsa condamnarea.

A decedat in 1954, ca urmare a otravirii cu cianura. Multa lume a suspectat ca verdictul de sinucidere nu a fost cel real si ca, in fapt, a fost asasinat.

Mostenirea lui Turing

Pe langa contributia enorma la infrangerea lui Hitler (s-a estimat ca, datorita lui, razboiul s-a scurtat cu doi ani), si contributia la dezvoltarea informaticii si a inteligentei artificiale – toate prezentate pe scurt mai sus – el este cel care a inspirat marul din logo-ul Apple. Daca tineti minte, cel initial era in culorile curcubeului. Deloc intamplator, sa stiti asta! Bine, unii spun ca este doar o legenda urbana, dar se stie ca Jobs l-a admirat pe Turing.

In plus, pentru a marca pasiunea lui, anual se organizeaza o cursa de canotaj – The Turing Relay.

Daca sunteti curiosi, va recomand filmul The Imitation Game, unde personajul prezentat aici este jucat de Benedict Cumberbatch.