AMD a mai umblat putin la frecvente, si a schimbat chiar si numele GPU-urilor pentru a mai induce in eroare. Dar prea mult nu s-a chinuit. Singura asemanare cu modelele Fury este ca nici aceste placi nu sunt disponibile imediat, ele urmand sa ajunga in magazine incepand din 18 iunie 2015, in functie de integratori. Sa le luam pe rand.
Radeon R9 390X (fosta R9 290X) are la baza GPU-ul Grenada (Hawaii redenumit) de 438 mm2 si 6.2 miliarde de tranzistori, cu arhitectura GCN 1.1, si toate cele 2816 Stream Processors, 64 ROP-uri, 176 unitati de texturare, si 44 unitati computationale active. Frecventele au crescut, la 1050 / 6000 MHz, iar memoria GDDR5 este de 8 GB tot pe 512 bits. Noile frecvente au impins puterea de procesare la 5.9 TFLOPS, iar consumul ar trebui sa ramana neschimbat la 290 W. Pretul ne-a lasat insa masca: 430 $ (in timp ce R9 290X este 300 $).
Mai jos regasim modelul Radeon R9 390 (transformat din R9 290), cu acelasi GPU Grenada (Hawaii vroiam sa zic) si 2560 Stream Processors, 64 ROP-uri si 160 unitati de texturare, plus 40 unitati computationale. Si aici au crescut frecventele comparativ cu ale placii de la care s-a plecat, ajungandu-se la 1000 / 6000 MHz pentru GPU si respectiv cei 8 GB GDDR5 pe 512 bits. Puterea de procesare ar urca al 5.1 TFLOPS, iar TBP-ul ar fi precizat la 275 W. Totul la „numai” 330 $ (R9 290 este 260 $).
Urmeaza Radeon R9 380 (aka R9 285), cu un GPU Antigua (Tonga defapt) cu 359 mm2, 5 miliarde de tranzistori si o arhitectura GCN 1.2. Aici ramanem cu un chip incomplet activat, cu 1792 Stream Processors, 32 ROP-uri, 112 unitati de texturare si 28 unitati computationale. Frecventele au crescut si aici, ajungand 970 / 5700 MHz, memoria fiind de 4 GB pe 256 bits, puterea de procesare a urcat la 3.5 TFLOPS, iar TBP-ul a ramas la 190 W. Si va costa 200 $ (wow, exact cat R9 285).
Mai jos avem Radeon R7 370 (provenit din R7 265 si practic singurul care chiar creste in denumire, si inainte a fost si HD 7850), ce contine cel mai batran GPU din serie, rebotezat Trinidad (fost Curacao, pardon, Pitcairn) de 212 mm2 si 2.8 miliarde de tranzistori, pe arhitectura GCN 1.0. El este inzestrat cu 1024 Stream Processors, 32 ROP-uri, 64 unitati de texturare si 16 unitati computationale. Macar are frecvente ceva mai mari, de 950 / 975 / 5600 MHz (GPU / Boost / 2 – 4 GB GDDR5 pe 256 bits). Ca putere de procesare vorbim despre 2 TFLOPS, la un TBP de 110 W. Asta la 150 $ (in timp ce R7 265 pleaca de la 130 $).
Si ultimul reprezentant este Radeon R7 360 (fostul R7 260), construit pe baza unui GPU Tobago (nimic altceva decat Bonaire) de 160 mm2 si 2.08 miliarde de tranzistori, cu arhitectura GCN 1.1. El detine 768 Stream Processors, 16 ROP-uri, 48 unitati de texturare si 12 unitati computationale. Si frecvente de 1000 / 1050 / 7000 MHz (GPU / Boost / 2 GB GDDR5 pe 128 bits). Astfel se obtine o putere de procesare de 1.6 TFLOPS, la un consum de 100 W. Pretul – 110 $ (cat R7 260X).
Observam ca in mare parte, in afara de R9 390X, avem numai GPU-uri incomplete cu aceasta generatie. Sa aiba AMD asa mari stocuri de chip-uri cu defecte? Sau a considerat ca pentru GPU-urile complete putem sa mai reasteptam, si se justifica o alta relansare? Si avem ceva rezerve la adresa preturilor de mai sus. Mai exact speram sa nu fie reale. Pentru ca GPU-urine nu sunt ca vinul, sa se scumpeasca cu timpul…