Virusul care sta la baza noului tip de baterie se numeste bacteriophage, iar costurile de productie ale acumulatorului sunt reduse, necesitand un mediu cu o temperatura apropiata de cea normala dintr-o incapere, fara ajutorul unor solventi organici. In plus, materialele de constructie se bazeaza pe elemente non-toxice, protejand astfel mediul inconjurator.
Principiul de functionare al unei baterii se bazeaza pe transferul de ioni dintre cele doua componente ale acesteia, anodul si catodul. Cercetatorii au reusit sa realizeze anodul din virusul bacteriophage inca de acum trei ani, insa catodul a fost mult mai dificil de creat, intrucat acesta trebuie sa fie un foarte bun conducator de electricitate. Catodul realizat de cercetatori este compus din virusi creati pe cale genetica care se „impaturesc” cu fosfati de fier pentru a crea nanotuburi de carbon, generand astfel un material foarte conductiv.
Nanotuburile de carbon si fosfatii de fier din catod pot fi conectati electric la o retea de nanotuburi de carbon, ceea ce permite transferul electronilor prin reteaua de nanotuburi, ducand astfel la un transfer rapid de energie intr-un timp scurt.
Experimentele desfasurate de cercetatori arata ca bateriile bazate pe aceasta bacterie au o durata de viata de aproximativ 100 de cicluri, spre deosebiree de cele circa 300 de cicluri de incarcare-descarcare ale unui acumulator clasic Li-Ion. Totusi, avantajul bateriilor pe baza virusului este ca perioada dintre reincarcari este sensibil mai mare.
Pentru a intra in faza de productie, cercetatorii doresc sa imbunatateasca calitatile bateriei prin realizarea unei versiuni construite pe baza unor materiale ce ofera voltaje mai mari si cu ajutorul fosfatului de mangan si a fosfatului de nichel.
In imaginea de mai jos, discul argintiu reprezinta bateria pe baza virusului folosita pentru alimentarea cu energie a unui LED.
O alta echipa de cercetatori de la MIT lucreaza la un alt proiect pe aceasta tema, incercand sa realizeze o baterie care se incarca in numai 10 secunde.
