Dacă erați curioși cât cântărește Terra, până acum câteva zile, ați fi aflat că valoarea aproximativă este de 6 miliarde de trilioane de tone. Cam greu de imaginat asta în termeni accesibili publicului larg, nu?
Apropo, calculele au fost făcute, inițial, de Henry Cavendish, in 1798. Mai devreme de el, la începutul anilor 1780, reverendul John Mitchell, un savant care a pus bazele seismologiei, a estimat distanţa de la Terra până la o altă stea decât Soarele şi a emis chiar o ipoteză ce anunţa posibilitatea existenţei găurilor negre, a construit un aparat cu ajutorul căruia putea fi măsurată atracţia dintre două bile de plumb. Asta avea la bază o formulă descoperită de Isaac Newton, din care reiese masa unui corp, odată calculată forţa atracţiei dintre două corpuri (de exemplu nişte bile de plumb). El nu se credea, totuşi, că ar fi posibilă această măsurare într-un experiment realizat pe Pământ, deoarece atracţia dintre bile ar fi fost copleşită de enorma forţă de atracţie gravitaţională exercitată de planeta noastră.
Fast forward în 2022, când aflăm despre ronnagrame și quettametrii. Asta, pentru că oamenii de știință reuniți în Franța au votat recent noi prefixe metrice care să exprime cele mai mari și cele mai mici măsurători din lume, ca urmare a numărului tot mai mare de date. Este pentru prima dată în mai bine de trei decenii când noi prefixe au fost adăugate la Sistemul Internațional de Unități de Măsură (SI), standardul global convenit pentru sistemul metric.
Prefixelor bine cunoscute, precum kilo și milli, li se alătură ronna și quetta pentru cele mai mari numere – și ronto și quecto pentru cele mai mici. Acestea ușurează exprimarea unor cantități mari – de exemplu, dacă, în mod obișnuit, un kilometru ar fi 1.000 de metri sau un milimetru ar fi o miime de metru, ar deveni rapid greoi.
Nu știu voi ce părere aveți, dar deja mă pun cu burta pe carte, să nu mă ia prin surprindere vreun pici de clasa 0…