Cu ochii pe OLPC

OLPC (One Laptop per Child) a inceput ca un proiect indraznet, ce promitea sa puna tehnologia informatiei in mainile copiilor din tarile aflate in curs de dezvoltare. Initial, costul laptopului nu trebuia sa depaseasca 100$, ceea ce a determinat alegerea unor solutii de compromis in ceea ce consta designul si harware-ul utilizat. Practic, intregul concept a fost gandit din start ca un compromis, din cauza costului limitat pe unitate. Acum cateva luni a fost prezentat primul prototip functional al OLPC, care a depasit putin bugetul initial, ajungand la 140$. Hardware-ul limitat si unicat, a impus necesitatea conceperii unui sistem de operare care sa gestioneze cat mai eficient resursele reduse ale „laptopului” (denumit satiric „laptopul cu manivela”, datorita sursei alternative de energie pe care o utilizeaza). In acelasi timp, sistemul de operare trebuia sa fie indeajuns de intuitiv, incat sa-l poata utiliza un copil care nu a mai avut tangenta cu un calculator. In acest sens, s-a semnat un parteneriat cu cei de la Red Hat, luand astfel nastere „Sugar”, un OS bazat pe Fedora.

In urma cu aproximativ 3 saptamani, am rulat Sugar sub masina virtuala (VMware), pe Ubuntu. Prima impresie nu a fost prea buna, iar celalte impresii au fost la fel ca prima. Interfata grafica, care trebuia sa fie destul de intuitiva incat s-o poata utiliza un copil care pune mana pentru prima data pe un calculator, mi-a dat batai de cap, in sensul ca iconitele nu reprezentau aplicatia. Practic,ca sa gasesc editorul de texte, am luat-o „babeste”, incercand toate iconitele disponibile. Succesiv, am deschis browserul, editorul de poze, un programel pe care probabil unii il considera „player multimedia” si probabil alte aplicatii, de care nu-mi mai amintesc acum. Intr-un final, am ajuns si la mult-ravnitul editor de texte, pe care nu mai stiam cum sa-l inchid. In zadar am cautat un X (bine, am gasit unul, dar acela facea turn-off la sistem, deci nu intra in discutie). Cand am ajuns deja la limita rabdarii si ma gadeam serios sa caut o consola de unde sa dau un „kill”, mi-a aparut un meniu, in care, printre alte obtiuni era si aceea de inchidere a ferestrei cu pricina. In concluzie, daca Sugar mi-a dat batai de cap mie, daramite unui copil din Cambodgia? Probabil ca cei care au utilizat un calculator normal si nu unul cu meniu de joc pe televizor, au cu totul alta perceptie asupra modului in care trebuie sa interactioneze un OS cu utilizatorul. Intr-adevar, in cazul OLPC, este nevoie de o interfata intuitiva, insa Sugar nu demonstreaza decat ca cea mai scurta distanta dintre doua puncte este o linie serpuita… (Voi detalia experianta mea cu Sugar intr-un alt articol, insotit de screenshots).

Saptamana viitoare, OLPC o sa fie prezentat la CES 2007 (Computer Electronic Show), ce va avea loc in Las Vegas. Suntem curiosi sa vedem ce fel de feedback va primi din partea vizitatorilor…