Zile acestea se tot vorbește, pe lângă facturi mărite, război și salarii mărite la parlamentari, despre cloudul guvernamental. Ce este el și cum ne impactează el pe noi?
În termeni simpli, cloud computing înseamnă închirierea componentelor IT, în loc de achiziționarea acestora. În loc să investească masiv în baze de date, software și hardware, companiile aleg să utilizeze puterea de calcul a acestora prin internet sau în cloud și să plătească pentru aceasta pe măsură ce o utilizează. Aceste servicii cloud includ acum, dar nu se limitează la acestea, servere, spațiu de stocare, baze de date, rețele, software, analize și business intelligence. Cloud computingul oferă viteza, scalabilitatea și flexibilitatea care permit companiilor să se dezvolte, să inoveze și să susțină soluții IT de afaceri.
Ca să-l parafrazez pe profesorul meu de dans, cloudul guvernamental este cam același lucru, dar puțin diferit. 🙂 Asta pentru că tehnologia este aceeași, doar că Guvernul vrea să aibă propriul lui cloud, nu să-l închirieze de la Oracle, Google sau Microsoft.
Dar de ce ar avea nevoie statul român de un serviciu de cloud? Ei, bine, frații moșului, motivul este unul care ne doare pe toți, despre care vorbesc guvernanții de prin anii 2000 și care este o adevărată fata morgana a României: digitalizarea. Acest serviciu de cloud ar permite tuturor insituțiilor guvernamentale să folosească o infrastructură comună și să stocheze datele necesare în același loc. Pasăminte, am ajunge la acea situație ilară în care ITM îți cere adeverință de la Șomaj, deși ambele sunt instituții ale aceluiași stat, ba chiar ale aceluiași minister…
Pe vremea guvernului Cîțu, Guvernul a inclus în PNRR o finanțare de 500 milioane de euro pentru acest proiect, dar la un cost de peste 10 ori mai mare decât cel estimat de guvernarea Dăncilă, cu câțiva ani mai devreme. Că e mult sau puțin, nu pot să-mi dau seama, dar pot să îmi dau cu părerea despre altceva – PNRR este văzut de oamenii de stat din România drept noua vacă de muls. Așa că, probabil, multe proiecte au fost umflate artificial, pe modelul ”dacă tot ne dau ăia bani, e păcat să nu cerem”.
V-am spus deja că acest serviciu este, în fapt, o infrastructură IT care va avea la bază 4 centre de date și va fi menită să lege într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă toate ministerele și agențiile guvernamentale. Pentru cei interesați de detalii tehnice sau de mai multe explicații, vă las aici un link direct de la sursă.
Pe lângă interoperabilitatea bazelor de date, care ar permite cetățenilor să primească servicii mai rapide, mai este un avantaj cu acest tip de cloud: toate autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale care își vor migra sistemele IT în viitorul cloud guvernamental vor fi obligate să stocheze timp de 3 ani istoricul acțiunilor asupra datelor cu caracter personal. Practic, cetățenii vor putea cere acest istoric instituțiilor, dar va exista și o aplicație care îi va notifica de fiecare dată când cineva le accesează datele din cloud.
Recent a fost publicat și un proiect de HG, care prevede și actorii principali definiți de administrație pentru a lucra la acest cloud guvernamental:
- Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) se va ocupa de reglementarea în domeniul punerii în aplicare a interoperabilității, în conformitate cu legea privind interoperabilitatea.
- Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) are rol de monitorizare, control și evaluare în domeniul interoperabilității. Principalul instrument furnizat pentru realizarea interoperabilității este Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), al cărei administrator unic este ADR.
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) asigură implementarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară a infrastructurii de bază a Cloudului Privat Guvernamental, a infrastructurii ca serviciu (IaaS) și a platformei ca serviciu (PaaS).
- Serviciul Român de Informații (SRI) asigură securitatea cibernetică a Cloudului Privat Guvernamental prin cunoașterea, prevenirea și contracararea atacurilor, amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților cibernetice, inclusiv a celor complexe, de tip APT, îndreptate împotriva serviciilor Cloudului Privat Guvernamental (software ca serviciu – SaaS) și a entităților găzduite.
Rămâne să vedem când va fi gata, cum va funcționa și dacă firmele gen Teamnet vor mai avea de câștigat ceva de aici…