Deci avem parte de transferuri mai rapide, pe de o parte datorita conectivitatii wireless n, si pe de alta parte pentru ca SDHC-urile fac parte din clasa 6 (viteza de scriere de minim 6 MB/sec). Pentru inceput vor exista trei modele distincte de astfel de card-uri. Prima, Eye-Fi Connect X2, vine cu o capacitate de doar 4 GB, dar stie sa faca upload la pozele in format jpeg si la filme direct pe PC sau pe site-urile dedicate. Pretul acestui card este de 50 $.
Mai sus, la 100 $, vine Eye-Fi Explore X2. Aceasta are o capacitate de 8 GB, si in plus fata de Connect stie si sa adauge informatii despre locul geografic in care a fost facuta poza, si include un an de acces la hotspot-urile AT&T si Harborlink.
Iar varful de gama se numeste Eye-Fi Pro X2, si costa 150 $. Pretul este insa total nejustificat, pentru ca are o capacitate tot de 8 GB, chiar daca stie sa incarce si pozele raw, si se conecteaza la PC prin Wi-Fi, fara intermediul unui router.
Si chiar daca in 2010 oferta Eye-Fi este ceva mai diversificata, preturile au ramas la fel de mari si de prohibitive. Iar in era SDXC-urilor de 64 GB, 4 sau 8 GB sunt putini.
