O revoluție digitală fără precedent se desfășoară în nordul Germaniei, unde landul Schleswig-Holstein devine primul din Europa care renunță complet la ecosystemul Microsoft în favoarea soluțiilor open-source.
Decizia radicală afectează peste 30.000 de funcționari publici, polițiști și judecători care vor abandona în următoarele trei luni programele americane omniprezente în birouri.
Ministrul digitalizării din Schleswig-Holstein, Dirk Schroedter, a explicat că această mutare reprezintă o încercare de „a prelua controlul” asupra stocării datelor și de a asigura „suveranitatea digitală” a regiunii. Declarația sa categorică către Microsoft Teams a rezonat puternic în mediul tehnologic european, semnalizând o schimbare de paradigmă în abordarea dependenței tehnologice față de giganții americani.
Tranziția implică înlocuirea completă a suite-ului Microsoft Office cu alternative open-source. LibreOffice preia funcțiile Word și Excel, în timp ce Open-Xchange devine noul standard pentru email și calendare, înlocuind Outlook-ul. Planurile pe termen lung includ migrarea către sistemul de operare Linux, eliminând complet dependența de Windows din administrația publică.
Motivațiile acestei schimbări depășesc aspectele pur tehnologice și se înscriu într-un context geopolitic mai amplu. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și creșterea tensiunilor între Statele Unite și Uniunea Europeană au amplificat îngrijorările legate de puterea exercitată de companiile tehnologice americane. Războiul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile energetice ale Europei, iar acum administrațiile locale încep să recunoască existența unor dependențe digitale similare.
Preocupările legate de poziția dominantă a Microsoft nu sunt noi în peisajul european. În 2023, Uniunea Europeană a lansat o investigație antitrust împotriva companiei pentru modul în care integrează Teams cu celelalte produse destinate mediului de afaceri. Această practică de „bundling” a fost criticată pentru că limitează concurența și creează bariere artificiale pentru utilizatori.
Aspectul economic al deciziei nu poate fi ignorat. Experții subliniază că investițiile în alternative open-source și formarea personalului pentru utilizarea acestora costă adesea mai puțin decât licențele pentru programele Microsoft. Organizațiile se află adesea „la cheremul” companiei americane atunci când sunt lovite de costuri suplimentare neașteptate pentru actualizări obligatorii, ceea ce face alternativele libere din ce în ce mai atractive.
Schleswig-Holstein estimează că această tranziție va economisi zeci de milioane de euro pe termen lung. Calculele financiare arată că investiția inițială în reconversie și formare se amortizează rapid prin eliminarea costurilor de licențiere continuă și a dependenței de actualizările programelor proprietare.
Implementarea unei astfel de schimbări nu este lipsită de provocări. Rezistența personalului care se teme de perturbarea rutinelor de lucru reprezintă un obstacol major. Experiența arată că fără o ghidare adecvată, angajații tind să se opună schimbării și să dorească revenirea la sistemele familiare. Succesul depinde în mare măsură de strategia de implementare și de suportul oferit utilizatorilor în procesul de adaptare.
Istoria oferă exemple mixte pentru astfel de inițiative. Orașul München a fost un pionier în utilizarea programelor open-source în anii 1990, dar în 2017 a anunțat o întoarcere la Microsoft, invocând lipsa de sprijin politic și dificultățile de interoperabilitate cu alte sisteme. Această experiență servește drept lecție pentru importanța unei strategii pe termen lung și a consensului politic.
Pe de altă parte, există și exemple de succes notabile. Jandarmeria franceză, cu aproximativ 100.000 de membri, utilizează sistemul de operare Linux din anii 2000. India a dezvoltat propriul sistem „Maya OS” pentru Ministerul Apărării în 2023, demonstrând că alternativele la ecosistemele americane sunt viabile la scară largă.
Mișcarea din Schleswig-Holstein pare să inspire și alte administrații europene. Rapoartele indică că guvernele locale din Copenhaga și Aarhus din Danemarca investighează, de asemenea, posibilitatea abandonării produselor Microsoft. Această tendință ar putea fi accelerată de „Interoperable Europe Act” al UE, care a intrat în vigoare anul trecut și încurajează utilizarea software-ului open-source.
Schroedter a subliniat că a primit solicitări de consiliere din întreaga lume, ceea ce sugerează că interesul pentru independența digitală transcende granițele europene. Dezvoltările geopolitice recente au întărit convingerea că statele trebuie să își reducă dependențele tehnologice strategice, similar cu modul în care criza energetică a evidențiat vulnerabilitățile în alte sectoare.
Planurile pe termen lung ale Schleswig-Holstein includ și transferul stocării datelor către un sistem cloud care nu se află sub controlul Microsoft. Landul preferă să se bazeze pe infrastructura digitală publică germană în detrimentul unei companii americane, reflectând o strategie mai amplă de suveranitate digitală.
Experții prevăd că în următorii doi-trei ani vor apărea suficiente administrații pioniere care vor putea oferi feedback asupra experiențelor lor și vor inspira altele să facă tranziția. Această evoluție ar putea marca începutul unei schimbări fundamentale în modul în care instituțiile publice europene abordează tehnologia și dependența de furnizorii străini.
Dacă vi se pare cunoscut, este pentru că ați citit vineri, la noi, ceva similar. 🙂
Nu suna rau dar as vrea sa vad la final cat ii costa tranzitia + serviciile de daily run.
Cred ca la final diferenta este minima, doar ca banii raman in economia germana, acele companii – LibreOffice si Open-Xchange fiind nemtesti.
Cred ca vor folosi si distro nemtesc.
Asta este bine, pune presiune pe americani.
Intre timp, la UE se foloseste ecosistemul MS.