Azi am aflat că Hidroelectrica, probabil cel mai popular furnizor de energie electrică, a decis mărire tarifelor. Prin urmare, parcă pentru a compensa impactul, Guvernul a decis plafomare preșurilor atât la energia electrică, cât și la gaze naturale, în continuare.
Plafonarea prețurilor la energie și gaze este o măsură economică menită să protejeze consumatorii de creșteri bruște ale tarifelor. Practicată în mai multe țări, inclusiv Franța, Spania și Ungaria, această politică a generat de-a lungul timpului atât sprijin, cât și critici. Deși poate oferi stabilitate pe termen scurt, unii economiști susțin că plafonarea distorsionează piața, descurajează investițiile și poate duce la deficite de aprovizionare.
Guvernul României a decis să prelungească plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale. Astfel, schema de sprijin pentru energie electrică se extinde cu încă trei luni, până la finalul lunii iunie 2025, iar cea pentru gaze naturale se prelungește cu un an, până la 31 martie 2026. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că această decizie are rolul de a proteja populația și economia, oferind timp pentru refacerea stocurilor și stabilizarea pieței.
Conform proiectului ordonanței publicat de Ministerul Energiei, prețurile plafonate actuale se vor menține, iar producătorii de gaze vor continua să livreze către populație și CET-uri la un preț reglementat de 120 lei/MWh până în 2026.
Măsuri similare au fost aplicate în alte state europene pentru a combate efectele crizei energetice. Franța a intervenit prin reglementarea tarifelor la energie electrică, Spania a subvenționat o parte din facturi, iar Ungaria a introdus prețuri fixe pentru consumatorii casnici.
Deși prelungirea plafonării este văzută ca o soluție de protecție socială, există îngrijorări că menținerea artificială a unor prețuri scăzute ar putea avea consecințe pe termen lung asupra pieței energetice și investițiilor în producție.