De mai bine de o lună suntem „izolați” la țară. Un sat unde până recent nu exista internet fix, așa că toată munca am facut-o pe 3G si 4G.
Folosim două conexiuni mobile, una de la Digi și una de la Telekom. Avem nevoie de două pentru că Telekom merge mai prost (7-8 Mbps) dar e nelimitat iar Digi merge mai bine (30-50 Mbps) dar avem limită la 80 GB/luna – cu o extraopțiune.
Ei bine, având aceste date se pare că ne-am descurcat bine timp de o lună și fără internet de mare viteză: conferințe (video și audio) zilnice, emailuri, scris articole și chiar încărcat video-uri pe YouTube – și aici e partea cea mai tristă.
Conexiunea la Telekom, așa slabă cum e ea, ne-a ținut telefonele mobile, Chromecast-urile și tot ceea ce ține de „non-work”. Într-o lună am consumat 230 GB de date. YouTube și Netflix merg bine, site-urile se încarcă repede. Pe conexiunea de la Digi am lucrat doar și am consumat toți cei 80 GB disponibili.
Ca atare, am tras concluzia la care nici eu nu mă așteptam: internetul de mare viteza de sute de Mbps nu e o necesitate, cel puțin nu pentru mine și probabil nu pentru majoritatea persoanelor. Însă te ajuta enorm când ai de încărcat fișiere mari, pentru că podcastul despre mașini electrice de săptămâna trecută l-am încărcat într-o oră și jumătate.
Abia aștept să trec pe fibră…