O echipă de astronomi a identificat un nou tip de exoplanetă într-un sistem cu două planete deja cunoscute. Noul membru al sistemului, denumit HD 63433 d, este de dimensiuni similare Pământului, dar se află la o distanță apropiată de steaua sa, fiind astfel extrem de fierbinte.
Planeta recent descoperită este legată gravitational de steaua HD 63433, ceea ce înseamnă că prezintă mereu aceeași față către stea și o latură întotdeauna în întuneric. Planeta este cea mai mică exoplanetă confirmată, cu o vârstă mai mică de 500 de milioane de ani. De asemenea, este și cea mai apropiată planetă de dimensiuni asemănătoare Pământului descoperită până în prezent.
Echipa de astronomi a analizat acest sistem folosind date de la TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite) al NASA, care detectează „tranziturile”, adică momentele în care planetele trec în fața stelei lor pe măsură ce orbitează, blocând o mică parte a luminii stelei. Două planete fuseseră deja descoperite în acest sistem planetar, așa că pentru a vedea dacă există și alte planete în orbita stelei, echipa a eliminat semnalele celor două planete cunoscute din datele colectate. Acest lucru le-a permis să observe un semnal suplimentar – un mic tranzit care se repeta la fiecare 4,2 zile. După o investigație mai amănunțită, au putut confirma că acesta era de fapt a treia, și cea mai mică planetă.
Aceasta este foarte aproape de dimensiunile Pământului (aproximativ 1,1 ori diametrul Terrei) și orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui nostru (steaua având aproximativ 0,91 dimensiunea și 0,99 masa Soarelui).
Dar aici se opresc similitudinile. Asta pentru că, în primul rând, este o planetă foarte tânără într-un sistem foarte tânăr, sistemul planetar fiind de aproximativ 10 ori mai tânăr decât al nostru, iar planeta de 400 de milioane de ani este încă în stadiul său incipient, comparativ cu vârsta Terrei – 4,5 miliarde de ani.
Planeta se află și mult mai aproape de steaua sa decât suntem noi față de Soarele nostru. Este de opt ori mai aproape de steaua sa decât se află Mercur față de Soare. Datorită acestui fapt, pe partea orientată spre astru, poate atinge temperaturi de peste 1200 grade Celsius.
Temperaturile arzătoare ale acestei planete sunt comparabile cu cele ale unor lumi de lavă precum CoRoT-7 b și Kepler-10 b, iar echipa din spatele acestei descoperiri consideră că partea luminată a planetei ar putea fi considerată ca fiind „emisfera de lavă” a acesteia. Nu știu voi, dar eu, când am citit denumirea, m-am gândit la un vers din Eminescu, că tot a fost ziua lui recent. 🙂
Dimensiunile reduse, vârsta tânără și proximitatea de steaua sa facă planeta un candidat interesant pentru explorări ulterioare. Studii suplimentare ar putea confirma rezultatele acestei descoperiri și ar putea furniza mai multe informații despre „latura întunecată” a planetei și despre statutul atmosferei sale (posibile).
Sursa: psys.org