Si asta fie pentru ca nu avea randament suficient de bun de productie (la TSMC), fie pentru ca nu a avut nevoie, GPU-ul urmator, GK104 (care a si devenit GeForce GTX 680), fiind suficient de performant pentru a invinge ce oferea AMD in acel moment (Redeon HD 7970).
Dar nVidia proiectase acest GPU masiv, botezat GK110, si nu avea de gand sa-l iroseasca. Asa ca l-a lansat mai tarziu, in toamna lui 2012, in gama Tesla destinata procesarii generale (GPGPU), si chiar a reusit sa includa 18 688 astfel de chip-ul in supercomputer-ul Titan.
Iar acum, ca s-au mai linistit comenzile de Tesla-uri, si s-a mai maturat procesul tehnologic de 28 nm la TSMC, GK110 isi face loc pe piata si ca o placa video normala, un GeForce GTX Titan cum a fost ea denumita. Initial aceasta placa trebuia sa poarte si indicativul 780, insa cum AMD nu mai lanseaza nimic nou acest an, e posibil ca nVidia sa nu-si mai fi dorit sa sara la o noua generatie.
Si cum toate pozitiile in gama GeForce GTX 600 erau luate, GK110 a ramas fara numar, si este cunoscut exclusiv drept Titan (fie de la Ti-ul pe care l-a folosit nVidia de-a lungul timpului, fie de la supercomputer-ul unde s-a afirmat el prima data).
Sa trecem la detaliile tehnice. GK110 este cu adevarat titanic. Inglobeaza 7.1 miliarde de tranzistori, si are o suprafata de 551 mm2. Iar ca arhitectura interna, regasim 15 Streaming Multiprocessors (SMX), fiecare cu 192 Stream Processors (sau CUDA cores), 16 unitati de texturare si 8 unitati computationale, 32 KB memorie cache L1, plus 32 unitati de incarcare / stocare, 32 unitati de interpolare, 32 unitati speciale.
Insa un SMX vine dezactivat din start, posibil din cauza aceluiasi randament problematic. Deci la final GTX Titan are un total de 2688 Stream Processors, 48 ROP-uri, 224 unitati de texturare si 1.5 MB memorie cache L2. GPU-ul are o frecventa standard de 837 MHz, si un Boost pana la 876 MHz, si lucreaza cu 6 GB memorie GDDR5 la 6000 MHz, pe 384 bits (24 chip-uri dispuse pe ambele fete ale PCB-ului).
Astfel, GeForce GTX Titan dezvolta o putere de procesare de 4.5 TFLOPS, dar si consuma 250 W. Cum vorbim despre aceeasi arhitectura Kepler, lucrurile la interior nu s-au prea schimbat. Doar overclocking-ul automat Boost urmeaza usor alte reguli, de aceasta data primand temperatura, si voltajele putand fi crescute intr-o marja de siguranta.
Noul varf de gama nVidia are o lungime de 10.5″ (267 mm), ocupa doua slot-uri, si este racita de un radiator cu camera de vapori si un ventilator tip turbina in spate. Si este acoperita de o carcasa din aluminiu cu fereastra de plastic prin care vedem radiatorul. Are nevoie de doi conectori electrici suplimentari (in 8 si 6 pini), si alimentarea are 6 + 2 faze.
Remarcam de asemenea si cei doi conectiri SLI, si iesirile standard: doua DVI-uri, un HDMI si un DP. Plus interfata PCI-E 3.0. Pana aici a fost de bine. Trecem acum si la lucrurile mai putin placute.
In primul rand nVidia vrea cat mai multa atentie zilele acestea, si vrea sa ne-o capteze cu GeForce GTX Titan. Drept urmare, lansarea se face treptat. Azi doar a fost prezentata, dar nu a ajuns nici in magazine, nici in teste si review-uri. Asa ca performanta placii va fi evaluata zilele urmatoare. Si probabil si mai tarziu va ajunge in magazine.
Dar acest aspect din urma nu va interesa pe prea multa lume. Si asta din cauza pretului oficial, de 1000 $. Tot atat costa si modelul dual GPU GeForce GTX 690, daca mai are vreo importanta. Si tot numai Asus si eVGA au pentru inceput voie sa o integreze. Si asa nVidia a reusit sa ne piarda tot interesul, pe care incearca cu toate fortele sa ni-l mentina.
Vom reveni cu testele de performanta cand vor sosi pe plan mondial…
