În timp ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pregătea o vizită istorică în China, cu gândul de a-l convinge pe liderul chinez, Xi Jinping, să-şi tempereze prietenia cu Putin, un colos francez, TotalEnergies, şi o companie chinezească finalizau prima tranzacţie cu gaze naturale lichefiate în yuani din istorie. Ce înseamnă aceasta?
Francezii au explicat că tranzacţionarea în moneda chineză a fost cerută de cumpărător, compania chinezească China National Offshore Oil Company, dar impactul este mult mai mare decât simpla achiziție realizată de statul chinez. Iar ramificațiile pot fi simțite, în curând, și de către noi.
Începuturile dolarului ca monedă internațională
Dolarul american este unitatea monetară a Statelor Unite ale Americii, iar abrevierile lui, pe piața monetară sunt simbolul $, USD, sau US. Dolarul a fost adoptat de către Congresul Confederațiilor Statelor Unite pe data de 6 iulie 1785, iar numele îi vine de la „taler”, moneda din argint de „Joachimsthal”.
Între 1-22 iulie 1944, la Hotelul Mount Washington din Bretton Woods, New Hampshire, SUA, a avut loc o conferință internațională cu temă monetară și financiară. Atunci au fost înființate IBRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) și FMI (Fondul Monetar Internațional).
Sistemul de la Bretton Woods de management monetar a stabilit regulile pentru relațiile comerciale și financiare între Statele Unite, Canada, țările Europei de Vest, Australia și Japonia și a definit ca monedă utilizată oficial în tranzacțiile internaționale sau ca referință în orice schimb comercial taman dolarul american.
În mod tradițional, dolarizarea este termenul care definește substituția valutară. Aceasta reprezintă utilizarea unei monede străine în paralel cu sau în locul unei monede naționale. Procesul este cunoscut și sub denumirea de euroizare atunci când moneda străină este euro. Înlocuirea valutară poate fi totală sau parțială. Cu toate acestea, de multe ori, termenul este folosit tocmai pentru a defini situația prezentată mai sus, în care moneda americană este folosită în contextcul Acordului de la Bretton Woods.
La timpuri noi, monede noi
La fel, în mod tradițional, dedolarizarea se referă la procesul prin care o economie renunță la utilizarea dolarului american ca monedă de schimb și își asumă moneda națională pentru tranzacțiile interne și internaționale. Acest proces poate avea efecte semnificative asupra industriei și tehnologiei, atât pozitive, cât și negative.
În primul rând, dedolarizarea poate avea un impact pozitiv asupra industriei și tehnologiei prin creșterea valorii monedei naționale. Întrucât o economie devine mai independentă de dolar, investitorii și comercianții internaționali ar putea avea mai multă încredere în moneda națională și ar fi mai dispuși să o utilizeze pentru tranzacții. Aceasta ar putea duce la o creștere a valorii monedei și la o îmbunătățire a stabilității economice.
Pe de altă parte, dedolarizarea poate avea și un impact negativ asupra industriei și tehnologiei prin creșterea costurilor pentru companiile care fac afaceri în afara țării. Dacă moneda națională are o valoare mai mică decât dolarul american, companiile ar putea fi nevoite să plătească mai mult pentru produsele și serviciile importate, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor și la o scădere a profiturilor.
Cu toate acestea, folosind analogia cu definiția dolarizării de la capitolul anterior, putem spune că dedolarizarea urmărește să reducă importanţa dolarului în tranzacţiile internaţionale, fie din motive ce ţin de rivalitatea cu SUA şi geopolitică, fie din nevoia de diversificare pentru reducerea dependenţei de moneda americană. Dedolarizarea are sens mai ales în condiţiile actuale, când preţurile ridicate ale petrolului şi dolarul puternic devin un amestec nociv deoarece cele mai multe state cumpără ţiţei folosind dolari, un efort care creează inflaţie şi creşte costul vieţii. În prezent, dedolarizarea are mai ales forma internaţionalizării yuanului. Iar viteza fenomenului creşte.
Cum ne va afecta pe noi dedolarizarea?
Mare parte din tranzacțiile internaționale din domeniul de tech sau IT, indiferent că discutăm de achiziții de produse fizice, precum microprocesoare, sau de produse software, se fac încă în moneda americană. Deși are deja o vechime în domeniu, euro nu a reușit să se impună ca principal mijloc de tranzacționare. Doar că, o dată cu conflictul din Ucraina, ascensiunea financiară a yuanului chinezesc (denumirea oficială este de renmimbi) a devenit tot mai vizibilă. Iar cum China este deja o mare putere și un important exportator în domeniul IT și tech, este oarecum logic că guvernul de la Beijing va împinge ăn față propria monedă.
Momentan nu are motive să o facă în domeniile menționate mai sus, din două motive: industria de energie este tradițional dominată de dolar și este un etalon în domeniul financiar, iar cea de tech nu beneficiază de o bursă a ei, cum o are țițeiul sau gazul.
Iar primul pas va fi făcut când companiile chinezești vor vinde (mai mult ca sigur) sau vor cumpăra (puțin probabil) produse ale industriei IT sau tech în propria monedă. Și nu este nevoie de produse finite; pot fi semiconductori, produse software sau displayuri.
Doar că, zic eu, nu suntem departe de momentul în care Apple ar putea să anunțe prețul noului iPhone în… yuan sau renminbi, cum le-ar suna lor mai ok…