Review Samsung Galaxy A8 (2018): mid-ranger cu design de top si pret pe masura

Ultimul meu review pe anul acesta este Samsung Galaxy A8 (2018), oferit de cei de la evoMAG. Am optat pentru acest model pentru ca am detinut modelul de anul trecut, ca telefon de firma. A fost primul model de la compania coreeana pe care nu mi-a fost greu sa il utilizez, din seria folosita de mine: S3, S4 mini si A8 (2016).

Prezentul smartphone A8 este un milestone pentru Samsung, reprezentand trecerea la noua gama mid-range. In esenta, aceasta copiaza destul de mult din design-ul si functionalitatea flagship-urilor, la un pret doar putin mai mic. Cel putin asa mi s-a parut mie. In plus, dupa cum veti vedea pe parcursul review-ului, target-group-ul s-a modificat.

Cuprins

• Specificatii
• Ambalaj si accesorii
• Design si constructie
• Software si performanta
• Ecran si sunet
• Camera foto si video
• Baterie
• Pret, puncte pro si contra

Specificatii

Display	ecran de tip Infinity, Super AMOLED de 5,6 inci, acoperit cu sticla Corning Gorilla, cu rezolutie de  1080 x 2220 pixeli, aspect 18:5:9, functie Always On, si raport corp/ecran 75,6%
Chipset	Exynos 7885 Octa (14 nm), CPU Octa-core (2×2.2 GHz Cortex-A73 & 6×1.6 GHz Cortex-A53), GPU Mali-G71
Memorie RAM	4 GB de RAM
Camera foto	Principala: singulara 16 MP, f/1.7, 26mm (wide), 1/2.8”, 1.12µm, PDAF, LED flash, panorama, HDR si filmare la 1080p@30fps Secundara: duala de 16 MP, f/1.9, 27mm (wide), 1/3.1″, 1.0µm si 8 MP, f/1.9, 24mm (wide), 1/4″, 1.12µm, cu filmare la 1080p@30fps
Stocare	32 GB, cu  slot de card de memorie de pana la 256 GB
Conectivitate	Dual SIM 4G (Cat11 600/75 Mbps), Bluetooth 5.0, A GPS, GLONASS, BDS, radio FM, Wi-Fi direct, hotspot, mufa audio de tip jack
Sistem de operare	Android 7.1.1 Nougat, cu update catre Android 8.0 Oreo, personalizat cu Samsung Experience 8.5
Acumulator	3000 mAh din aliaj Litiu-Ion, cu Fast Charge
Altele	USB type-C, recunoastere faciala, senzor de deblocare cu amprenta digitala

Ambalaj și accesorii

Cutia in care am primit telefonul este una clasica pentru Samsung: nu te impresioneaza cand o vezi, dar nici nu este kitchoasa. Pana la urma, fiind deja un brand consacrat, cred ca au realizat ca nu au nevoie de prea multa atentie la acest detaliu.

Dar, sa revenim: ambalajul este alb, iar pe partea din fata are trecut mare, numele modelului. Pe partea opusa sunt specificatiile tehnice complete, iar pe una dintre laterale gasim seria IMEI.

In interior gasim telefonul, incarcatorul, cablul de alimentare de tip USB-A – USB-C, o pereche de casti in ear, agrafa pentru accesul la tavita SIM si la slotul cardului de memorie, ghidul de utilizare si garantia. La fel si ca si cutia, toate accesoriile sunt de culoare alba, cu exceptia telefonului, care este auriu, si a agrafei, care este argintie.

Design si constructie

Daca e sa dam Cezarului ce e al Cezarului, trebuie sa recunoastem ca Samsung si-a facut bine temele: a preluat mare parte din aspectul exterior al gamei S8, dar l-a adaptat la bugetul unui mid-ranger si la un alt tip de display. La fel ca si Alex, si eu sunt fan al telefoanelor mari. Mi se pare mult mai practic sa am un singur gadget care imi satisface majoritatea nevoilor, astfel incat am nevoie de un laptop doar pentru redactat articole si pentru resoftat telefonul, cand e cazul. Drept urmare, am crezut ca nu ma voi adapta usor la un display de 5,6 inci. Nu a fost cazul, data fiind constructia de tip 18:5:9. Telefonul se simte bine in mana, insa are un mare minus – este extrem de alunecos!!! Iar asta o spune cineva care foloseste in mod uzual OnePlus 6 mirror black si care a testat mai deunazi un Xiaomi Mi8, ambele cu renume de a fi slippery. Cum producatorul nu a oferit in cutie si o husa, fie ea si de silicon, utilizarea a fost anevoioasa. Recomand cu tarie sa nu il folositi in nude, pentru ca riscati sa il accidentati.

Desi pe laterale are muchiile foarte mici, nu acelasi lucru il putem spune si despre celelalte doua extremitati. Asta pentru ca in partea superioara avem amplasate ledul de notificare, senzorii de proximitate si cel de lumina, difuzorul, precum si camera selfie duala. Tocmai acest ultim aspect ma face sa cred ca noua gama A este mai degraba una dedicata adolescentilor, si nu mai este doar una de mid-range.

Fata de modelul similar de anul trecut, acum nu mai avem tastele de la baza ecranului, asta si pentru ca senzorul de amprenta a fost mutat pe spare, sub camera foto. Astfel, s-a castigat mai mult loc pentru display. In plus, coreeni se pare ca au inteles si faptul ca butoanele fizice sunt ceva de moda veche, care nu aduce decat dezavantaje.

Pe spate avem, pe langa senorul mentionat mai sus, si camera foto principala si logo-ul Samsung. Un plus la acest capitol este dat de faptul ca au reusit montarea camerei foto si a senzorului astfel incat sa fie aliniate cu restul designului, fara acea protuberanta care deranjeaza la majoritatea telefoanelor. In plus, intreaga parte din spate este realizata din sticla, fapt care ii confera un aspect placut si elegant.

Butoanele de volum sunt amplasate pe partea stanga si sunt usor de utilizat, chiar si cand am tinut telefonul cu o singura mana. Sub ele se afla locasul pentru cartela SIM. Pe partea opusa avem difuzorul si butonul de power. Acum, desi inginerii Samsung pot avea o explicatie pentru amplasarea difuzorului pe partea dreapta, sus, mie mi s-a parut extrem de greu de inteles. De cele mai multe ori, cand foloseam telefonul landscape, reuseam sa il acopar, drept urmare obtineam un sunet infundat.

O alta bizarerie este amplasarea pe muchia de sus a unei tavite suplimentare, pentru cel de-al doilea SIM sau pentru cardul de memorie. Personal, nu am mai intalnit un alt dual-SIM cu o astfel de dispunere! Dar, pot intelege ca s-au facut anumite concesii la contructie, pentru a putea fi incadrat intr-un anume pret.

Un plus pentru acest telefon il constituie faptul ca nu s-a renuntat la jack-ul audio. Momentan, tehnologie Bluetooth nu reda la fel de exact sunetul ca si cea traditionala, pe fir. Iar, dupa cum am spus mai sus, modelul de fata il vad adresat mai ales celor tineri, care sculta muzica pe drumul inspre si de la scoala sau serviciu. In plus, tot aici avem si mufa de incarcare. de tip USB-C.

In concluzie, Galaxy A8 (2018) este un telefon a carui design nu este inovativ, dar care nu se face de ras, daca il pui langa un frate mai mare – S8 sau S8+. Cum are si certificare IP68 – la praf si apa – putem spune ca avem de-a face cu un model foarte reusit!

Software si performanta

Nu sunt deloc fanul TouchWizz, ba din contra. Acesta este unul dintre motivele pentru care am evitat sa cumpar telefoane Samsung, indiferent ca era pentru mine sau pentru cei apropiati. La fel de adevarat este si faptul ca sunt destui utilizatori care apreciaza aceasta interfata grafica. In fine, era o vorba legata de gusturi, care este extrem de adevarata – ele nu se discuta, ci se accepta!

Revenind la scopul articolului de fata, am mentionat la inceput ca anul trecut am folosit modelul anterior si am fost multumit. Insa, e drept, era telefon de serviciu, iar scopul principal era verificatul mailului de firma si foarte multa comunicare video si audio, cu clienti si furnizori. Ei bine, anul acesta, fie pentru ca m-am obisnuit prea mult cu versiunile stock ale Androidului, fie din alte motive, interfata grafica mi s-a parut greu de suportat. De dragul review-ului, am renuntat la ideea de a instala Nova Launcher…

La momentul lansarii A8 rula Android Nougat 7.1.1, insa modelul primit de mine de la evoMAG rula Android Oreo 8.1, cu interfata Samsung Experience 9.0 peste. In plus, in timpul cat l-am folosit, am primit si un update OTA pentru el.

By default, primim cateva aplicatii proprietare Samsung (Smart Things, Inregistrare voce, Email, Fisierele mele, Internet, Samsung Health, S Voice si Galaxy Apps), cateva de la Google (Google, Chrome, Gmail, YouTube, Drive, Duo, Google Foto) si altele de la Microsoft (Word, Excel, PowerPoint, OneDrive, LinkedIn). In principiu, cele de la Samsung mi se par inutile pentru mine, dar e posibil sa fie utile celor care sunt clienti obisnuiti ai companiei. De asemenea, inversarea butoanelor back si recent apps facea telefonul mai greu de controlat, cel putin pentru cineva care e obisnuit cu versiunea stock de Android.

Cu toate aplicatiile acelea inutile (Nota: Orice aplicatie redundanta mi se pare inutila. Atat timp cat am Gmail, la care imi pot atasa si alte conturi – gen Hotmail -, nu vad rostul unei alte aplicatii pe care mi-o baga un producator pe gat, dar care face exact acelasi lucru ca si cea stock), telefonul se misca impecabil. Au fost cateva ocazii in care sacada, dar nu atat de dese cat sa poata deranja.

Nu prea folosesc navigatia in afara masinii, dar am avut nevoie la un moment dat sa ajung intr-o anumita zona a orasului pe care nu o cunosteam, iar masina era la sotie. Drept urmare am deschis Google Maps, am introdus adresa si am pornit spre destinatie. Am descoperit astfel un bug datorat pozitionarii antenei GPS: in modul landscape, cand tineam telefonul in mana, obturam (cateodata total) semnalul.

Am citit in mediul online anumite plangeri cu privire la rapiditatea senzorului de amprenta. E drept, pare o idee mai incet decat cel de pe telefoanele high-end, insa nu intr-atat incat sa deranjeze. Ce mi s-a parut, insa deranjant a fost lentoarea la utilizarea face unlock. Spre exemplu, dupa o saptamana, am renuntat sa mai folosesc optiunea respectiva, tocmai pentru ca mi se parea ca mai mult ma incurca.

O chestie interesanta mi s-a parut faptul ca telefonul a invatat ora de somn. Astfel, imi sugera daca nu doresc sa imi fac o lista de To do:

 

La precedentul review mi s-a reprosat ca nu am folosit teste sintetice pe telefonul testat E drept ca nu le vad rostul, mai ales ca au fost nenumarate cazurile in care producatorii au fost prinsi cu mata-n sac, trisand la acestea, dar am considerat ca este normal ce a cerut cititorul nostru, si anume sa vada unde se pozitioneaza gadgetul fata de altele, din clasa lui, sau din clase superioare.

Galaxy A8 (2018) nu a produs vreo surpriza si s-a clasat pe la mijlocul clasamentelor, in fiecare din testele rulate. Mai jos aveti si rezultatele:

Un alt aspect pentru care nu sunt deloc fanul lor, este diferenta fata de utilizarea reala. Desi in teste am scos 6 ore si 24 minute Screen on Time, in realitate, cel mai mult am reusit sa scot 5 ore si 34 minute:

Ecran si sunet

Am ajuns la ceea ce mie mi se pare punctul forte al device-ului: ecranul. Super AMOLED-ul de tip Infinity Display merita toti banii. Densitatea pixelilor de 441 ppi face culorile bine conturate, iar textele sunt lizibile, chiar si atunci cand tii telefonul pe fontul cel mai mic, cum fac eu. Samsung a integrat si optiunea de a alege intre petru moduri diferite de afisare a culorilor: basic, adaptabil, Cinema AMOLED si Foto AMOLED. Am optat pentru cea de-a doua varianta, iar culorile mi s-au parut destul vivide incat sa imi placa, dar nu atat de puternice incat sa ma deranjeze.

Un alt aspect pozitiv la acest capitol este dat de modul Always On, care mi se pare extrem de util atunci cand nu vrei sa deblochezi telefonul pentru a vedea ora sau numele celui care m-a sunat. Si toate astea fara sa afecteze autonomia.

Ca si concluzie, pot spune linistit ca ecranul este unul demn de un model mult mai scump, care impresioneaza in utilizarea zilnica.

Dupa cum am mentionat la inceput, amplasarea difuzorului este deficitara. Asta m-a facut ca, de multe ori, sa renunt a mai reda clipuri cu sunet. Cand nu il obturam cu degetele, pot spune ca sunetul este unul mediocru, dar oarecum normal pentru un telefon mid-range. Castile din pachet sunt unele la fel de mediocre, pe care le-am folosit o singura data. Am luat cu imprumut, de la un coleg, o pereche de casti over the ear ceva mai profesionale, iar rezultatul a fost mai bun, dar tot nu impresionant.

Camera foto si video

Samsung este recunoscut si pentru camerele de pe telefoanele pe care le fabrica. Cel putin la hardware, si acesta impresioneaza: camera duala in partea frontala, de 16 MP, f/1.9, 27mm (wide), 1/3.1″, 1.0µm si 8 MP, f/1.9, 24mm (wide), 1/4″, 1.12µm, cu filmare la 1080p@30fps si singulara, in spate, de 16 MP, f/1.7, 26mm (wide), 1/2.8”, 1.12µm, PDAF, LED flash, panorama, HDR si filmare la 1080p@30fp.

A8 (2018) este clar un pas inainte la nivel foto-video, fata de modelul din anul precedent, insa nu pot spune ca m-a impresionat. Camerele isi fac treaba cum te-ai astepta, cu unele mici probleme in ceea ce priveste capturile in lumina slaba. De altfel, daca la poze mai poti accepta calitatea, filmarile pe timp de noapte, in lumina artificiala, au fost dezastruoase. Pentru exemplificare, va las doua filmari, una in sala de sport si una din exterior, seara:

Mai jos aveti si cateva poze facute cu telefonul:

In concluzie, partea de foto este peste ceea ce ofera concurenta, insa inca lasa de dorit. In lumina naturala sau in spatii corect luminate, nu vei avea vreo problema: culori corecte, nivel de saturatie ok si contrast potrivit. Camera selfie este cea care face diferenta (mai tineti minte cand v-am spus care este publicul tinta?): ofera si capturi bokeh, dar si abtibilde pentru impatimiti. Acum, sa imi fie iertat, dar la 36 de ani impliniti chiar cand testam telefonul, nu mi s-a parut ok sa le incerc si pe acelea 🙂

Partea video a fost o mare dezamagire: pe langa problemele in mediul slab luminat, in regim normal de lumina, ea ofera culori prea vii si contrast peste masura. In plus, desi cred ca tehnologia permitea, nu ofera capturi in mod 4K, dar asta cred ca tine de limitarea coreenilor care nu doresc canibalizarea intre modelele oferite.

Baterie

Acumulatorul de 3000 mAh este indeajuns pentru o zi de folosire, dar nu in regim intensiv. In zilele in care am scris si articole de pe el, am reusit „performanta” sa il incarc de la bateria externa, pe la 16.00. Daca va stiti gameri inraiti, sau mari consumatori de materiale video, s-a putea ca aceasta sa nu fie tocmai o achizitie reusita. Am postat mai sus o captura de ecran cu rezultatul maxim la modul meu de utilizare, insa media e undeva la 4 ore.

Incarcarea rapida, desi nu este la fel de rapida Dash Charge de la OnePlus, se descurca onorabil. Cand am folosit un incarcator generic nu am sesizat o foarte mare diferenta ca si timp, insa cum nu am facut si poze pentru dovezi, puteti sa ma contraziceti, daca la voi a fost diferit 🙂

Pret, puncte pro si contra

Samsung Galaxy A8 (2018) poate fi comandat la pretul de 1229 RON, de la evoMAG. La final, putem concluziona ca telefonul este pentru cei care vor un aspect premium, nu isi permit un flagship al coreenilor, dar nici nu stau rau cu banii.

PRO

• ecran de buna calitate, cu culori vii si contrast corect
• design reusit
• procesorul care permite o utilizare fara probleme
• autonomia decenta
• certificarea IP
• pozitionarea senzorului de amprenta pe spate

CONTRA

• vibratiile sunt prea puternice (practic, le-am anulat, pentru ca deranjau tot biroul)
• pretul usor prea mare (a debutat la aproximativ 2000 lei)
• foarte alunecos
• filmarea este dezamagitoare
• pozitionarea difuzorului
• deblocare faciala anevoioasa