Fraudele online există încă de la apariția internetului, însă în era AI acestea devin tot mai sofisticate și mai greu de detectat, chiar și de către cei tech-savvy. Dacă în urmă cu 15-20 de ani multe tentative de fraudă puteau fi identificate după greșelile gramaticale, traducerile proaste sau promisiunile absurde, în prezent escrocii folosesc site-uri care imită aproape perfect platformele legitime, identități false și chiar inteligență artificială pentru a genera mesaje, imagini sau voci convingătoare.
Mai mult, în spatele multor operațiuni se află grupări organizate, cu infrastructură tehnică și personal specializat. Iar pentru a obține bani sau informații confidențiale, atacatorii nu trebuie neapărat să compromită un sistem informatic. De multe ori este suficient să convingă victima să le ofere singură accesul sau să efectueze un transfer bancar.
Phishing prin SMS și e-mail: amenzi, colete și taxe fictive
Toți am primit SMS-uri prin care eram anunțați că un colet nu a putut fi livrat, că avem de achitat o taxă vamală sau că există o amendă restantă. Mesajele conțin de regulă un link și ne îndeamnă să efectuăm plata cât mai repede, pentru a evita penalități sau alte presupuse consecințe. Această metodă se numește phishing, respectiv smishing atunci când este realizată prin SMS. Linkul trimite către un site fals, care imită pagina unei companii de curierat, a unei bănci sau a unei instituții publice. Acolo ni se solicită datele cardului bancar, iar uneori chiar și coduri de autentificare sau aprobarea unor tranzacții.
Suma cerută inițial, de exemplu 4.99 lei pentru livrarea unui colet, este doar un pretext pentru obținerea unor informații care permit operațiuni mult mai mari. De asemenea, prin tehnici de spoofing, atacatorii pot falsifica numele expeditorului sau numărul afișat, astfel încât mesajele și apelurile să pară că provin de la instituții legitime. Prin urmare, cea mai sigură metodă de verificare este accesarea separată a aplicației sau siteului oficial, nu a linkului primit.
Investiții cu randamente „garantate”
O altă metodă răspândită este promovarea unor platforme de investiții care promit câștiguri spectaculoase, fără riscuri. Dacă cineva vă promite un randament garantat de 200-300% în doar câteva luni, puteți considera că aveți de-a face cu o tentativă de fraudă. Nicio investiție legitimă pe piețele financiare nu poate promite în mod credibil rezultate garantate.
Totul începe cu social engineering, adică manipularea psihologică a unei persoane pentru a o convinge să ofere informații sau să efectueze anumite operațiuni. Escrocii se prezintă drept brokeri sau consultanți financiari, afișează câștiguri fictive și încurajează victimele să investească sume mari de bani. Uneori permit chiar și retrageri mici, tocmai pentru a câștiga încrederea victimelor.
În realitate, banii ajung în conturi controlate de infractori, fiind ulterior retrași prin intermediari sau convertiți în criptomonede. Când victima încearcă să își recupereze investiția, apar taxe suplimentare și comisioane inventate, iar șansele de recuperare a sumelor devin tot mai mici.
Ransomware
Ransomware-ul este un tip de malware care blochează accesul la date, de regulă prin criptare, iar atacatorii solicită o răscumpărare pentru restabilirea accesului. Spre deosebire de fraudele obișnuite, aceste atacuri pot implica tehnice complexe și grupări criminale bine organizate. Totuși, punctul de plecare este deseori același: social engineering.
Un angajat poate primi un document infectat sau un link către o pagină falsă de autentificare, oferind astfel atacatorilor acces la rețeaua companiei. Alteori sunt exploatate vulnerabilități software sau parole compromise. Odată intrați în sistem, infractorii încearcă să obțină privilegii elevate, să compromită serverele și să identifice inclusiv sistemele de backup.
Mai nou, multe grupări folosesc o metodă numită double extortion: înainte de criptarea fișierelor, copiază informații confidențiale și amenință că le vor publica dacă răscumpărarea nu este achitată. Există inclusiv modelul Ransomware-as-a-Service (RaaS), prin care dezvoltatorii furnizează malware și infrastructură altor infractori, în schimbul unui procent din câștiguri.
Plata răscumpărării nu garantează recuperarea datelor și nici ștergerea celor furate. De aceea, actualizările de securitate, autentificarea two factor și backup-urile izolate rămân esențiale.
Apeluri telefonice false și voci clonate cu AI
Inteligența artificială a făcut fraudele telefonice mult mai convingătoare. Prin tehnologii de voice cloning, escrocii pot reproduce vocea unei persoane reale, folosind înregistrări audio, și pot pretinde că sunt membri ai familiei, angajați ai unei bănci sau reprezentanți ai unor instituții publice. De regulă, apelurile invocă o situație urgentă: un accident, un credit contractat fraudulos sau o presupusă tentativă de golire a contului bancar.
Victima este îndemnată să transfere banii într-un așa-zis cont securizat sau să comunice date confidențiale. Prin caller ID spoofing, atacatorii pot falsifica inclusiv numărul de telefon afișat. Așadar, nici vocea familiară și nici numărul unei instituții nu mai reprezintă metode sigure de verificare. Dacă primiți un apel suspect, cel mai bine închideți și contactați persoana sau instituția respectivă folosind un număr verificat independent.
Deepfake-uri și reclame false cu persoane cunoscute
Probabil ați întâlnit reclame în care politicieni, oameni de afaceri sau prezentatori de televiziune par să recomande platforme de investiții cu randamente spectaculoase. În multe situații, aceștia nu au nicio legătură cu produsele promovate. Prin tehnologii deepfake, escrocii pot modifica înregistrări video reale, sincroniza artificial mișcarea buzelor și genera voci care imită persoanele respective.
Scopul este să ofere credibilitate unor platforme frauduloase, exploatând încrederea publicului în persoane cunoscute. Faptul că o reclamă apare pe Facebook, YouTube sau Google nu înseamnă că oferta este legitimă. Iar în prezent, nici o înregistrare video aparent autentică nu mai este o dovadă suficientă.
Locuri de muncă false și câștiguri pentru sarcini banale
O metodă tot mai întâlnită presupune trimiterea unor mesaje pe WhatsApp, Telegram sau SMS, prin care sunt oferite locuri de muncă remote, cu program flexibil și câștiguri de câteva sute sau mii de lei pe zi. Activitatea pare foarte simplă: aprecierea unor videoclipuri, evaluarea produselor sau urmărirea unor conturi de social media. Uneori, victimele primesc sume mici, pentru a căpăta încredere.
Ulterior însă, li se solicită depuneri pentru deblocarea unor sarcini mai bine plătite sau retragerea câștigurilor acumulate. Acestea sunt cunoscute drept task scams, iar banii afișați pe platforme sunt de regulă fictivi. Dacă vi se cere să plătiți pentru a putea munci sau pentru a vă încasa salariul, cel mai probabil este vorba de o fraudă.
Escrocherii pe OLX, Facebook Marketplace și alte platforme de anunțuri
Pe platformele de anunțuri, una dintre cele mai frecvente metode presupune contactarea unui vânzător de către un presupus cumpărător, care acceptă rapid prețul și propune livrarea printr-un curier. Ulterior, acesta trimite un link către o pagină falsă, unde vânzătorul este îndemnat să introducă datele cardului pentru a primi banii. În realitate, pentru un transfer bancar obișnuit este suficient IBAN-ul, fără datele cardului.
Există și situația inversă, în care escrocii publică produse la prețuri neobișnuit de mici, solicită plata unui avans și apoi dispar. Presiunea de a finaliza rapid tranzacția și refuzul utilizării metodelor oficiale de plată reprezintă semnale de alarmă.
Fraude romantice: luni de manipulare pentru o singură plată
Așa-zisele romance scams încep de obicei pe aplicații de dating sau rețele sociale. Escrocii folosesc identități false și construiesc relații de încredere pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, înainte de a solicita bani pentru o presupusă urgență medicală, o călătorie sau o altă problemă financiară.
Uneori, aceste fraude sunt combinate cu platformele false de investiții. Persoana cu care victima a dezvoltat o relație îi recomandă o oportunitate financiară aparent profitabilă, convingând-o să transfere sume importante. Manipularea este cu atât mai eficientă cu cât recomandarea pare să vină din partea cuiva apropiat.
De ce sunt păcălite inclusiv persoanele tech-savvy?
Contrar percepției generale, victimele fraudelor online nu sunt doar persoanele care nu se pricep la tehnologie. Majoritatea acestor escrocherii exploatează reacții umane obișnuite: teama de a pierde bani, dorința de câștig, încrederea într-o persoană cunoscută sau presiunea de a rezolva urgent o problemă. Acesta este și motivul pentru care social engineering-ul este atât de eficient. Atacatorii încearcă să determine victima să acționeze înainte să verifice informațiile, iar inteligența artificială le permite să creeze rapid mesaje personalizate, fără greșeli evidente, și să imite tot mai convingător persoane sau instituții.
Dacă ați fost victima unei fraude, primul pas este să întrerupeți comunicarea cu atacatorii și să contactați imediat banca, în cazul unor plăți sau date bancare compromise. Incidentul trebuie raportat Poliției Române și, pentru fraude cibernetice, DNSC. De asemenea, este important să păstrați conversațiile și dovezile tranzacțiilor. Tehnologia a evoluat, iar infractorii profită din plin de noile instrumente. Cea mai bună protecție rămâne verificarea informațiilor din surse independente și evitarea deciziilor financiare luate sub presiune.





Participa si tu la discutie!