Oamenii de știință au confirmat viteza sunetului pe Marte, folosind echipamentul de pe roverul Perseverance pentru a studia atmosfera planetei roșii, care este foarte diferită de cea de pe Pământ.
Ceea ce au descoperit ar putea avea consecințe ciudate pentru comunicarea între viitorii coloniști marției ai lui Elon Musk.
Descoperirile sugerează că propagarea sunetului în atmosfera de pe Marte ar putea produce un efect ciudat, deoarece sunetul mai ascuțit pare să călătorească mai repede decât notele grave. Nu că am putea încerca să vorbim acolo, deoarece atmosfera planetei este irespirabilă!
Din punct de vedere științific, descoperirile, anunțate la cea de-a 53-a Conferință de Științe Lunare și Planetare de către cercetătorul planetar Baptiste Chide de la Laboratorul Național Los Alamos, dezvăluie fluctuații de temperatură ridicate la suprafața lui Marte care merită să fie investigate în continuare.
Viteza sunetului nu este o constantă universală. Ea se poate modifica, în funcție de densitatea și temperatura mediului prin care se deplasează; cu cât mediul este mai dens, cu atât mai repede se deplasează. Acesta este motivul pentru care sunetul călătorește cu aproximativ 343 de metri pe secundă în atmosfera noastră la 20 de grade Celsius, dar și cu 1.480 de metri pe secundă în apă și cu 5.100 de metri pe secundă în oțel.
Atmosfera lui Marte este mult mai subțire decât cea a Pământului, aproximativ 0,020 kg/m3, față de aproximativ 1,2 kg/m3 pentru Pământ. Numai acest lucru înseamnă că sunetul s-ar propaga diferit pe planeta roșie.
Dar stratul de atmosferă aflat chiar deasupra suprafeței, cunoscut sub numele de Stratul limită planetar, are complicații suplimentare: în timpul zilei, încălzirea suprafeței generează curenți ascendenți convectivi care creează turbulențe puternice.
Instrumentele convenționale pentru testarea gradienților termici de la suprafață sunt foarte precise, dar pot suferi de diverse efecte de interferență. Din fericire, Perseverance are ceva unic: microfoane care ne pot permite să auzim sunetele de pe Marte și un laser care poate declanșa un zgomot perfect sincronizat.
Microfonul SuperCam a fost inclus pentru a înregistra fluctuațiile de presiune acustică de la instrumentul de spectroscopie de descompunere indusă de laser al roverului, în timp ce acesta ablaționează mostre de rocă și sol de la suprafața marțiană.
Acest lucru a venit cu un beneficiu excelent, după cum se pare. Chide și echipa sa au măsurat timpul dintre declanșarea laserului și momentul în care sunetul ajunge la microfonul SuperCam la 2,1 metri altitudine, pentru a măsura viteza sunetului la suprafață.
„Viteza sunetului recuperată prin această tehnică este calculată pe întreaga cale de propagare acustică, care merge de la sol până la înălțimea microfonului”, scriu cercetătorii în lucrarea lor de la conferință. „Prin urmare, la orice lungime de undă dată, ea este conturată de variațiile de temperatură și de viteza și direcția vântului de-a lungul acestui traseu”.
Rezultatele susțin predicțiile făcute folosind ceea ce știm despre atmosfera marțiană, confirmând că sunetele se propagă prin atmosferă în apropierea suprafeței cu aproximativ 240 de metri pe secundă. Cu toate acestea, ciudățenia peisajului sonor schimbător de pe Marte este ceva complet ieșit din comun, condițiile de pe Marte ducând la o ciudățenie care nu a fost observată nicăieri altundeva.
„Datorită proprietăților unice ale moleculelor de dioxid de carbon la presiune scăzută, Marte este singura atmosferă de planetă terestră din Sistemul Solar care se confruntă cu o schimbare a vitezei sunetului chiar în mijlocul lățimii de bandă audibilă (20 Hertz la 20.000 Hertz)”, scriu cercetătorii.
La frecvențe mai mari de 240 Hertz, modurile de vibrație activate prin coliziune ale moleculelor de dioxid de carbon nu au suficient timp să se relaxeze sau să revină la starea lor inițială. Rezultatul este că sunetul se deplasează cu peste 10 metri pe secundă mai repede la frecvențe mai mari decât la cele joase. Acest lucru ar putea duce la ceea ce cercetătorii numesc o „experiență unică de ascultare” pe Marte, sunetele mai înalte ajungând mai repede la ascultător decât cele mai joase.
Având în vedere că orice astronaut uman care va călători pe Marte în viitorul apropiat va trebui să poarte costume spațiale presurizate cu echipamente de comunicare sau să locuiască în module de habitat presurizate, este puțin probabil ca acest lucru să reprezinte o problemă imediată – dar ar putea fi un concept amuzant pe care scriitorii de science-fiction să îl pună în practică.
Deoarece viteza sunetului se modifică din cauza fluctuațiilor de temperatură, echipa a reușit, de asemenea, să folosească microfonul pentru a măsura schimbările mari și rapide de temperatură de pe suprafața marțiană, pe care alți senzori nu le-au putut detecta. Aceste date pot ajuta la umplerea unor goluri în ceea ce privește stratul limită planetar al planetei Marte care se schimbă rapid.
Echipa plănuiește să continue să utilizeze datele microfonului SuperCam pentru a observa cum ar putea afecta viteza sunetului pe Marte lucruri precum variațiile zilnice și sezoniere. De asemenea, ei intenționează să compare citirile de temperatură acustică cu citirile de la alte instrumente pentru a încerca să înțeleagă fluctuațiile mari.
Mă gîndesc că, dacă ar ajunge pe Marte, oltencele s-ar face mai rapid și mai departe auzite decât bărbații din Moldova, spre exemplu… 😛
Sursa: sciencealenrt.com
Bugatti ar putea face o masina care sa prinda MACH1… insa doar pe Marte.
ce bugatti…rimac si alte electrice vor face recordurile de acum incolo.