Este anul 2015, iar jocurile se găsesc atât în format fizic, cât și digital. Unreal Engine 5 nu există, iar cel mai scump joc AAA la preț întreg costă 60 de euro. Ray tracing este un concept SF. Oricine își permite o placă video în funcție de buget, iar cel mai avansat AI este Skynet/Cyberdyne din filmul Terminator. Industria gamingului tușește, dar e departe de dezastrul din 2026. În plus, ai aceste 5 jocuri care să-ți demonstreze ce pot face niște oameni talentați și dedicați.
Wolfenstein: The Old Blood
The Old Blood a fost un „blast from the past” chiar la lansare. Acesta a readus în centru temele oculte și fortărețele naziste impunătoare care au marcat atmosfera din Return to Castle Wolfenstein (2001). S-a bazat pe nostalgie pură și a funcționat pentru că a fost înțeleasă. Acțiunea a rămas rapidă, violentă și explicită, și a fost adăugată o nouă armă: o țeavă metalică modulară folosită atât pentru lupte corp la corp, cât și pentru mici zone de platforming. O experiență intensă, fără timpi morți inutili și cu un preț atractiv, The Old Blood merită jucat și astăzi, atât datorită elementelor nostalgice, cât și finisajului de calitate. Îl găsiți aici.
Dying Light
Cum ar fi dacă am adăuga zombi, un sandbox open-world, elemente RPG și parkour într-un FPS? Rezultatul este Dying Light — polonezii de la Techland au nimerit rețeta din prima, iar acesta a fost primul joc pe care l-am precomandat de pe un site de licențe. A fost puțin peste 20 de euro. Adevărul e că am fost hyped de o campanie de marketing bine pusă la punct, dar, în ciuda hype-ului, jocul tot a reușit să mă impresioneze. Gameplay-ul alert și fluid, bazat pe parkour, a fost super fresh, iar ciclul zi-noapte schimba radical ritmul jocului. Dacă pe lumină puteai „alerga de nebun” prin orașul fictiv Harran, noaptea zombii deveneau mult mai periculoși și agresivi. Însă jocul îi recompensa pe cei mai curajoși care se aventurau pe timp de noapte. Combat-ul punea la dispoziție atât arme de foc, cât și arme de luptă corp la corp ce puteau fi modificate cu resursele adunate din lume. A rămas un titlu foarte activ și discutat chiar și în prezent; a primit nenumărate actualizări, un expansion ca în vremurile bune (The Following) care a continuat povestea adăugând buggy-uri, și chiar suport pentru ray tracing. A fost una dintre cele mai plăcute surprize pe care le-am jucat în 2015 și pe care plănuiesc să o rejoc. Îl găsiți aici.
Batman: Arkham Knight
Am spus să tușească pe bună dreptate. Batman: Arkham Knight a fost un dezastru la lansarea pe PC. Portat de Iron Galaxy probabil pe bani de bomboane, jocul a fost retras câteva luni bune de pe piață. Gamerii cu PC-uri salivau și erau invidioși pe cei care îl jucau pe PlayStation 4 fără probleme. A fost reparat, iar jocul acesta rămâne o comoară și un studiu de caz chiar și în ziua de astăzi. A încheiat trilogia Arkham cu cel mai arătos titlu care rula pe Unreal Engine 3. Atmosfera întunecată, nivelul de detaliu, combat-ul finisat care a definitivat seria, Batmobilul și faptul că efectiv te simțeai Batman — oferindu-ți o libertate nelimitată de a fi „The Caped Crusader” — l-au transformat într-un clasic pe care, dacă îl joci astăzi, n-ai spune că are 11 ani vechime. Îl găsiți aici.
Grand Theft Auto V
Inițial lansat în 2013 pentru console, GTA 5 a ajuns pe PC în 2015, cu diverse îmbunătățiri grafice, precum rezoluții superioare și un frame-rate mai ridicat. Este probabil titlul care nu mai are nevoie de nicio prezentare: definiția libertății complete într-o lume virtuală, cel puțin până la lansarea lui GTA VI, care probabil va împinge standardele jocurilor open-world și mai departe. GTA nu e doar un joc, e un fenomen, face parte din cultură și nu mai are sens să vă spun că face de râs 80% din jocurile actuale, deși are 13 ani vechime. Îl găsiți aici.
The Witcher 3: Wild Hunt
Un punct de referință, o cotitură în lumea RPG-urilor open-world, The Witcher 3 a ridicat standardele genului la un nivel greu de egalat. Indiferent că vorbim despre povestea principală sau despre activitățile secundare, toate au fost create pentru a servi unui scop, nu doar pentru a adăuga conținut. Narațiunea detaliată și complexă, susținută de o prezentare vizuală și atmosferică de zile mari, îl face unul dintre cele mai bune titluri create vreodată și o sursă de inspirație pentru oricine dorește să dezvolte un RPG open-world competent. Creat tot de polonezi — de data aceasta de CD Projekt Red, care au ajuns la maturitate în acest punct —, Witcher 3 a mai primit două expansion-uri extraordinare și un patch next-gen care a adăugat ray tracing. În cazul în care nu-l aveți, adăugați-l rapid la colecție și dați-i bice. E un joc-eveniment. Îl găsiți aici.
Participa si tu la discutie!