Astronomii au descoperit cel mai greu element găsit vreodată în atmosfera unei exoplanete – bariu. Ei au fost surprinși să descopere bariu la altitudini mari în atmosfera giganților gazoși ultra-încălziți WASP-76 b și WASP-121 b – două exoplanete, care sunt planete care orbitează în jurul stelelor din afara sistemului nostru solar. Această descoperire neașteptată ridică întrebări cu privire la cum ar putea fi aceste atmosfere exotice. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO).
WASP-76 b și WASP-121 b nu sunt exoplanete obișnuite. Ambele sunt cunoscute sub numele de Jupiteri ultra-încălziți, deoarece au dimensiuni comparabile cu cele ale planetei Jupiter, având în același timp temperaturi de suprafață extrem de ridicate, care depășesc 1000°C (1800°F). Acest lucru se datorează apropierii extreme de stelele lor gazdă, ceea ce înseamnă, de asemenea, că o orbită în jurul fiecărei stele durează doar una sau două zile. Acest lucru conferă acestor planete caracteristici destul de exotice. De exemplu, astronomii suspectează că pe WASP-76 b plouă cu fier. Asta îmi aduce aminte de SF-ul văzut cu mulți ani în urmă – The Titan.
Dar chiar și așa, astronomii au fost surprinși să găsească bariu, care este de 2,5 ori mai greu decât fierul, în atmosfera superioară a planetelor WASP-76 b și WASP-121 b. „Având în vedere gravitația ridicată a planetelor, ne-am fi așteptat ca elementele grele precum bariul să cadă rapid în straturile inferioare ale atmosferei”, explică coautorul Olivier Demangeon, cercetător tot de la Universitatea din Porto și Instituto de Astrofísica e Ciências do Espaço.
Faptul că bariul a fost detectat în atmosfera ambelor planete sugerează că această categorie ar putea fi chiar mai ciudată decât se credea anterior. Deși vedem ocazional bariu pe cerul nostru, sub forma culorii verzi strălucitoare din focurile de artificii, întrebarea oamenilor de știință este ce proces natural ar putea determina ca acest element greu să se afle la altitudini atât de mari în aceste exoplanete.
Aceste noi rezultate arată că am zgâriat doar suprafața misterelor exoplanetelor. Cu ajutorul unor instrumente viitoare, cum ar fi spectrograful Echelle de înaltă rezoluție ArmazoNes cu dispersie ridicată (ANDES), care va funcționa pe viitorul Telescop Extremely Large Telescope (ELT) al ESO, astronomii vor putea să studieze mult mai în profunzime atmosferele exoplanetelor mari și mici, inclusiv pe cele ale planetelor stâncoase asemănătoare Pământului, și să adune mai multe indicii cu privire la natura acestor lumi ciudate.