Pe Marte, coloanele de praf învârtite – cunoscute sub numele de „diavoli de praf” – cutreieră regulat peisajul, uneori ciocnindu-se în spectacole dramatice, cum a fost cel surprins recent de roverul Perseverance al NASA.
Într-un moment rar, roverul a filmat un diavol de praf mare care a absorbit unul mai mic în craterul Jezero.
Aceste mini-tornade de scurtă durată joacă un rol major în vremea marțiană și sunt indicatori cheie ai comportamentului atmosferic. Deși sunt imprevizibili, oamenii de știință învață să îi anticipeze și să îi studieze mai bine, descoperind mai multe despre condițiile dinamice de pe suprafața Planetei Roșii.
Secvența impresionantă de la roverul Perseverance arată un diavol de praf marțian care absoarbe unul mai mic. Videoclipul, realizat din imagini luate de camera de navigație a roverului, surprinde această interacțiune rară între două coloane de praf învârtite, fenomene surprinzător de comune pe întreaga planetă.
Imaginile au făcut parte dintr-un experiment de imagistică al echipei științifice a roverului, destinat studierii comportamentului dinamic al atmosferei marțiene. La momentul respectiv, Perseverance se afla la aproximativ 1 kilometru de acțiune. Diavolul de praf mai mare avea aproximativ 65 de metri lățime, în timp ce cel mai mic, care îl urma, avea aproximativ 5 metri lățime. Două alte coloane de praf apar în fundal, adăugând dramatism scenei, care a fost înregistrată pe 25 ianuarie la un sit de pe marginea vestică a craterului Jezero, cunoscut sub numele de „Witch Hazel Hill”.
Diavolii de praf sunt formați din coloane de aer cald care se ridică și se rotesc. Aerul de lângă suprafața planetei se încălzește prin contactul cu solul mai cald și se ridică prin aerul mai dens și mai rece de deasupra. Pe măsură ce alt aer se deplasează de-a lungul suprafeței pentru a lua locul aerului cald care se ridică, începe să se rotească. Când aerul care intră se ridică în coloană, își mărește viteza, iar aerul care se grăbește să intre ridică și praf, dând naștere unui diavol de praf.
Când zice „aer”, la ce anume se referă, compozita nefiind din oxigen cum este pe pământ, nu?
Atmosfera are și Marte. Cu alte gaze, dar are. Cred ca la asta se referă: combinația de gaze de acolo.
Extrapolând, dacă pe alte planete forța gravitațională e diferită, fie mai mică, fie mai mare decât pe terra, bănuiesc ca putem spune ceva despre gravitația lor totuși.
vezi ca oigenul e doar vreo 20% pe pamant.
problema e ca nu prea e nici presiune atmosferica, deci ce forta pot avea aceste vanturi?