Planeta roșie a exercitat o fascinație aparte în conștința umană. Iar oamenii și-au imaginat mereu cum ar arăta Marte cu apă și atmosferă, poate chiar și cu viață pe suprața ei.
Datorită studiilor deja efectuate, prin intermediul misiunilor de pe planetă, știm deja că apa a fost prezentă acolo, sub forma unor lacuri, râuri și cursuri de apă și, eventual, chiar și a unui ocean imens care acoperea mult a emisferei sale nordice.
Doar că acea apă de suprafață a dispărut cu aproximativ 3,5 miliarde de ani în urmă, pierdută în spațiu împreună cu o mare parte din atmosfera marțiană. Această schimbare dramatică a climei a avut loc după ce planeta și-a pierdut câmpul magnetic, speculează oamenii de știință.
Însă, potrivit unui nou studiu, aceasta este doar o parte din adevăr: pentru că Marte este prea mică pentru a-și mentine apa.
„Soarta Planetei Roșii a fost decisă de la început”, a declarat într-un comunicat co-autorul studiului, Kun Wang, profesor asistent la Universitatea Washington din Saint Louis. „Există, probabil, un prag în ceea ce privește dimensiunea planetelor stâncoase pentru a reține suficientă apă pe termen lung”. Acel prag este mai mare decât Marte, cred oamenii de știință.
Echipa de studiu – condusă de Zhen Tian, un student în laboratorul lui Wang – a examinat 20 de meteoriți de pe Marte, pe care i-au selectat pentru a reprezenta compoziția planetei roșii. Cercetătorii au măsurat abundența diferiților izotopi de potasiu în aceste roci extraterestre, care au variat între 200 de milioane și patru miliarde de ani.
Tian și colegii ei au folosit potasiul ca element de urmărire pentru elemente și compuși mai „volatili” – precum apa, care trece în faza gazoasă la temperaturi relativ scăzute. Au descoperit că Marte a pierdut semnificativ mai multe substanțe volatile în timpul formării sale decât Pământul, care este de aproximativ nouă ori mai masiv. Dar Marte și-a păstrat substanțele volatile mai bine decât Luna noastră și decât asteroidul Vesta, cu o lățime de peste 500 km, ambele fiind mult mai mici și mai uscate decât planeta roșie.
Oamenii de știință cred că Marte susține în continuare rezerve acvifere subterane care pot susține viața, de exemplu. Și lunile, precum Europa lui Jupiter și Enceladul lui Saturn, găzduiesc oceane uriașe, care pot susține și ele viața, sub suprafețele lor acoperite de gheață.
Sursa: space.com
Si atunci de ce am incerca sa populam marte? Sau planul e sa ne ducem noi de baut?:)). E inutil sa incerci ceva acolo cat timp planeta nu are gravitatia necesara sa te ajute.