Poate părea ciudat pentru unii dintre voi, dar eu am folosit monitor CRT până prin 2010. Când s-a ars, am zis că e momentul să iau ceva mai subțire și am luat un AOC cât un caiet A4, 300 de lei, nou, din Flanco. Era o vreme în care monitoarele de gaming existau, dar erau scumpe și doar pasionații le știau. România nu era pregătită pentru așa ceva.
Acum, 15 ani mai târziu, monitoarele de gaming au devenit ceva banal. Găsești și la 500 de lei un monitor de gaming decent, iar piața este atât de mare și atât de plină de producători încât nu mai știi ce să alegi.
Mai țineți minte „pe vremea mea”?
Pe vremea mea aveai de ales între LG, Samsung, Philips, Acer, ASUS și cam atât. Dacă dădeai o căutare pe site-urile de profil, găseai cel mult 10 modele de la fiecare. Azi, dacă intri pe PC Garage și alegi categoria de monitoare de gaming, găsești 23 de producători și 638 de monitoare. Le-am numărat eu…
Sunt toți producătorii buni?
Nu. Nu sunt toți buni. Unii oferă calitate, dar și prețul crește. Unii oferă un marketing mai bun. Unii vin cu ceva diferit cum ar fi iluminare RGB, software mai avansat, funcții de confort. Dar adevărul e că în spate sunt doar câteva companii care produc panourile, iar ceilalți pun doar sigla pe carcasă.
Cine produce panourile?
- LG este un mare producător de panouri. Face panouri IPS și OLED și le vinde și altor companii – ASUS, Dell, Apple, MSI, Acer, Alienware etc.
- AUO (AU Optronics) – companie taiwaneză, face panouri AH-IPS.
- BOE – companie chineză, panouri mai ieftine, IPS și OLED.
- Innolux – companie chinezească.
- Sharp – mai rar, dar există.
- Samsung – și ei fac panouri, dar mai rar le vezi pe monitoare
Toate monitoarele de gaming folosesc panouri de la aceste companii. Nu știi ce panou are monitorul tău? E posibil să nu afli niciodată dacă nu te pricepi. Dar dacă e un monitor scump, e un panou bun. Dacă e ieftin… ghici.
Ce înseamnă un monitor de gaming bun în 2025?
Depinde ce vrei să faci cu el. Da, au evoluat mult. Da, toate sunt „bune” la ceva. Dar dacă faci editare foto-video, nu-ți iei un monitor de gaming. Dacă vrei doar să te joci CS2 sau Valorant, nu-ți iei un monitor 4K. Hai să le luăm pe rând:
1. Rezoluție și diagonală
- 23–24.5 inch, Full HD (1920×1080) – încă sunt populare, ieftine, perfecte pentru gaming competitiv. Au refresh mare, nu au nevoie de placă video scumpă, conectivitate simplă (HDMI 1.4 merge fără probleme).
- 27 inch, QHD (2560×1440) – e „sweet spot-ul” pentru mine. Full HD pe 27 inch arată pixelat. QHD e perfect pentru gaming, multitasking, filme, tot.
- 32 inch – aici depinde. Unii preferă QHD, alții 4K. Eu zic că QHD pe 32 inch e ok, dar doar dacă nu stai prea aproape de monitor. Eu stau la vreo 70 cm, deci e bine. Dacă stai la 50 cm, e cam mare diagonala.
2. Rata de refresh
Contează foarte mult. Monitorul nu vine setat pe 144Hz sau 240Hz – trebuie să îl activezi tu din setări. Mulți uită asta!
- 75–100Hz – diferența față de 60Hz e mică. Nu recomand. Plus că diferența de bani până la 144Hz este mică.
- 144–175Hz – ideal pentru 90% dintre gameri. Găsești multe modele bune și la 700–1000 lei.
- 240Hz – se simte diferența. Dacă ai PC care duce, merită.
- 360Hz+ – aici intrăm în teritoriul în care ochiul nu mai percepe mare lucru. Doar pentru e-sports.
3. Timpul de răspuns
Toate monitoarele de gaming bune au 1ms. Dar contează ce metodă de măsurare s-a folosit:
- GtG – grey to grey – cel mai folosit, cât durează ca un pixel să treacă de la o nuanță de gri la alta. Dacă scrie 1ms GtG, e bine.
- B2B – black to black – mai rar, și nu mai e relevant azi.
- MPRT – motion picture response time – cât timp e vizibil un obiect în mișcare pe ecran. Aici, 1ms MPRT înseamnă că ai nevoie de refresh mare, gen 240Hz. Dacă ai 60Hz, nu poți avea 1ms MPRT.
4. Spectrul de culoare
Aici eu țin foarte mult. Vreau culori bune, aproape de realitate. Nu toți gamerii țin cont de asta, dar dacă vrei și filme, Netflix, YouTube, editare, atunci spectrul contează.
- sRGB – standard. Dacă e 100%, e ok. Nu sub 90%!
- DCI-P3 – mai bun decât sRGB, mai ales pentru conținut video.
- AdobeRGB – excelent pentru editare foto. Rar pe monitoare de gaming.
5. Tehnologii și conectivitate
- FreeSync (pentru AMD), G-Sync (pentru NVIDIA) – foarte utile. Elimină tearing-ul, stutter-ul. Dacă ai placă NVIDIA, caută G-Sync. Dacă ai AMD, caută FreeSync Premium sau Premium Pro.
- HDR – HDR400 e degeaba. Vrei minim DisplayHDR 600. Dar pentru HDR serios, îți trebuie și luminozitate mare.
- Flicker-Free, Low Blue Light – deja sunt standard, dar e bine să le ai.
- Conectivitate – HDMI 2.0 sau 2.1, DisplayPort 1.4, USB-C dacă vrei. Dar pentru gaming, HDMI și DP sunt suficiente. USB-C e bun la laptopuri sau Mac.
Ce monitor am ales eu?
LG UltraGear 32GQ850-B. Și sunt foarte mulțumit.
- Diagonala: 32 inch
- Rezoluție: QHD (2560×1440)
- Panou IPS pe 10-bit, 98% DCI-P3
- Rată de refresh: 240Hz, 1ms GtG
- DisplayHDR 600, FreeSync Premium Pro, G-Sync, Flicker-Free, Bluelight Reducer
- Reglaje multiple: înălțime, pivotare, înclinare
- Porturi: 2x HDMI, 1x DisplayPort, 3x USB 3.0, jack
Ce îmi place: culorile. LG face panouri bune. Culorile sunt vii, dar nu suprasaturate, fix acolo la limită. Voiam 4K, dar am renunțat pentru că am un TV Panasonic OLED 4K pentru testele video, și îmi ajunge. Și după cum vedeți are și panou pe 10-bit, lucru pe care îl voiam de mult. Mai țineți minte că v-am spus aici ce țeapă am luat cu Lenovo?
Alt motiv ar fi rata de refresh 240Hz. Se simte. Am avut 144Hz, 170Hz, 120Hz, iar 240Hz e altceva. E fluid, e rapid, e perfect pentru LOL, care e jocul meu de bază.
Ai grijă cât de aproape stai de monitor. Dacă îl pui pe birou și stai la mai puțin de 60 cm, o să ți se pară mare. E posibil să te doară ochii pentru că va trebui să-i miști destul de mult stânga – dreapta. Eu stau la 70–80 cm și e ok. Dacă ai biroul mic, ia 27 inch.
Sunt foarte mulțumit de monitoarele mele. Am două identice, pe un braț dublu. Le pot roti, înclina, ridica. Până public acest articol probabil că al doilea monitor este deja în format portret.
Monitorul are un meniu foarte simplu și găsești rapid tot ce ai nevoie acolo. Atenție să dezactivați funcția de power saving pentru că o să vă strice toată experiența. Are tendința de a regla el singur luminozitatea în funcție de ceea ce afișează dacă este activată funcția de power saving.
Nu este un monitor ieftin deloc, însă este si foarte capabil. Upgrade-ul de la 27 inch la 32 inch este considerabil, iar felul în care se vede imaginea este atât de satisfăcător încât cu greu pot să mă gândesc că aș renunța pe viitor la așa ceva. Poate doar să trec la un OLED.
Atât. Dacă am uitat ceva, discutăm în comentarii. Și da, AICI este linkul către monitoarele mele. 🙂