Teoria Big Bounce propune o alternativă radicală la modelul Big Bang: universul nu ar fi început dintr-o singularitate, ci dintr-un ciclu etern de contracții și expansiuni.
În loc de un „bang” unic, cosmosul ar funcționa ca un „plămân cosmic”, care se comprimă până la un punct critic și apoi „revine” într-o nouă fază de expansiune. Această idee elimină singularitatea infinită din Big Bang și sugerează că timpul nu are un început absolut, ci o serie de relansări succesive.
Originea conceptului datează din anii ’30, când Richard Tolman a propus un univers ciclic. Astăzi, fizicieni precum Anna Ijjas și Paul Steinhardt au dezvoltat modele bazate pe gravitație cuantică în buclă și teorii ale stringurilor, care permit un „bounce” fără singularitate. În aceste scenarii, densitatea extremă declanșează o forță inversă ce oprește colapsul și inițiază expansiunea. Unele versiuni prevăd un singur bounce, altele un număr infinit, cu universuri succesive care cresc exponențial în dimensiune.
De ce este importantă această teorie? Modelul Big Bang, deși susținut de observații precum radiația cosmică de fond, ridică probleme conceptuale: ce a existat „înainte” și cum a apărut singularitatea? Big Bounce oferă un răspuns elegant, integrând relativitatea generală și mecanica cuantică, două domenii greu de reconciliat. Totuși, nu toți fizicienii sunt convinși. Analize recente sugerează că legile fizicii cuantice ar putea exclude complet un univers ciclic, impunând inevitabilitatea singularității inițiale.
Implicațiile sunt uriașe: dacă Big Bounce este corect, universul nu este un eveniment unic, ci parte dintr-un lanț infinit de „renașteri”. Aceasta schimbă modul în care privim timpul, materia și chiar posibilitatea altor universuri. Cercetările continuă, iar viitoarele observații cosmologice și experimente de fizică cuantică ar putea confirma sau respinge această ipoteză.
Bine, tot teoria asta ar da idei celor care cred că au existat civilizații avansate care au dispărut acum. 😛
tot se pune problema ce a fost inainte!
Niciuna dintre teorii nu propune o rezolvare pentru dilema cea mare: care este natura spațiului din jurul Universului, unde se extinde / contractă acesta?