Săptămâna trecută IBM a anunțat că va concedia 3900 de angajați, iar SAP aproximativ 3000.
Cele două companii de IT sunt doar cele mai noi adiții care au intrat în topul companiilor care fac reduceri importante de personal, după Meta, Amazon, Salesforce, Microsoft si Alphabet.
Anul trecut, peste 107.000 de locuri de muncă au fost desființate din companiile de tehnologie publice și private doar SUA. Anu acesta, din care a trecut doar o singură lună, a mai adus aproximativ 60.000 de angajați care și-au pierdut locurile de muncă. Creșterea la nivel global a joburilor desființate este de aproape 600% lunar.
Bine, toate acestea au fost prezentate peste tot, chiar și la noi pe site, după cum am arătat mai sus. Așa că, până acum, nu ați aflat nimic nou. Însă, v-am obișnuit să vă mai și explicăm situațiile, nu doar să vi le prezentăm în cifre sau comunicate seci. Prin urmare, articolul de față își propune să analizeze cele mai importante aspecte care au dus la aceast situație, fără a avea pretenția că este unul exhaustiv sau extrem de detaliat. Doar că vă va ajuta, cu siguranță, să înțelegeți mai bine valul de concedieri care, din păcate, a ajuns și pe la noi. Asta ca aviz pentru amatorii de schimbat angajatorii prea des!
De asemenea, țin să punctez că, deși anunțate, nu toate concedierile au fost finalizate. Asta explică de ce impactul pentru utilizatorii serviciilor companiilor menționate mai sus nu este (încă) prea vizibil. Dacă ar fi să fac un pronostic, nici nu cred că va fi unul mare, pentru că altfel ei vor pierde clienți, deci bani, deci joburi din nou, care va genera o adevărată hemoragie financiară.
Covid-19
S-o fi încheiat ea pandemia (bine, pentru unii nici nu a existat), dar efectele ei încă se resimt. Paradoxal, deși economia a fost afectată din plin, firmele de IT și de tech, nu au simțit atât de puternic lovitura. Motivul este simplu – toți clienții lor au trecut de la un sistem de lucru cu prezență fizică la birou la unul hibrid sau 100% remote. Asta a presupus investiții majore în joburile și în toolurile de IT, pentru că platformele de comunicare au devenit, brusc, extrem de importante. Microsoft, Google, Meta sau Zoom nu erau pregătite pentru așa ceva, astfel că Teams, Meet, Whatsapp sau Zoom nu puteau duce un aflux prea mare de utilizatori. De asemenea, firmele au angajat destul de mult în domeniul infrastructurii IT, pentru a putea face față cererii.
Toate acele joburi nou create, sau parte din ele, au devenit acum nefolositoare, pentru că lumea a revenit încet-încet la birou, iar software-ul și hardware-ul au fost deja optimizate.
Războiul din Ucraina
Poate nu este atât de ușor de înțeles cum un război din Europa de Est poate afecta joburile din Asia sau din America, dar economia actuală este una interconectată puternic. Practic, ca să parafrazez un economist, cânt strănută Europa, America începe să ia antivirale deja.
Primul efect al războiului a fost că multe firme și-au relocat producția sau joburile din R&D/Tech/IT către alte zone, mai ferite de conflict. Doar că relocarea costă și ia timp. Iar investitorii nu au de gând să riște prea mult, prin urmare nu toate joburile au fost mutate. Rezultatul? Nici posturile de suport nu au mai fost atât de necesare.
În plus, după cum vom vedea în continuare, războiul a generat marje mai mici de creștere, poate chiar stagnare sau descreștere economică.
Presiunea rezultatelor financiare
Marea majoritate a companiilor care au făcut concedieri, ba chiar toate cele amintite de noi, sunt listate la bursă. Asta înseamnă că sunt supuse unor audituri stricte (bine, nu și în România, unde cel mai mare jucător de pe piața de asigurări a putut declara conturi și credite false!!!) și sunt obligate să aducă profit investitorilor.
Ca un cumul al factorilor de mai sus, conducerille companiilor din IT și tech au decis că este mai sigur să rămână pe profit și atractive, decât să mențină posturi inutile (pentru ei). Iar dacă ne uităm că am avut parte de o pandemie globală, apoi de un război, de creșterea prețurilor la energie și inflație, imaginea de ansamblu pare cam sumbră, nu-i așa?
În luna octombrie a anului trecut, fondatorul și directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, a primit o scrisoare din partea președintelui și directorului executiv al Altimeter Capital, Brad Gerstner, care a recomandat reducerea locurilor de muncă și eficientizarea operațiunilor. Scrisoarea suna astfel: „La fel ca multe alte companii într-o lume cu rată zero – Meta a alunecat pe tărâmul excesului – prea mulți oameni, prea multe idei, prea puțină urgență. Această lipsă de concentrare și de fitness este ascunsă atunci când creșterea este ușoară, dar mortală atunci când creșterea încetinește și tehnologia se schimbă”.
Ceva similar a primit și Sundar Pichai de la Alphabet, de la Christopher Hohn, fondator și CEO al TCI Fund Management, care recomanda revenirea la un headcount cu 20% mai mic, adică pe la nivelul anului 2021.
Practic, puse cap la cap, datele indică o (foarte) posibilă recesiune a economiei, mai ales că un ciclu de 20 de ani de la ultima criză majoră se apropie. Dacă ne uităm la inflația actuală (ok, în mare parte generată de costurile energiei), putem vedea mugurii problemei deja vizibili…
Mai mult decât atât, marele driver al creșterii industriale, în special pentru IT, este domeniul automotive. Taman acesta se află într-un plin proces de redesign, de trecere de la combustia fosilă la cea electrică sau pe hidrogen, lucru care generează costuri mari în R&D, care nu mai permit investiții în altceva.
În plus, nici piața auto nu mai are loc de creștere, pentru că s-a ajuns la o anumită suprasaturare de mașini. Căte poți deține, ca să permită producția de la nivelul anilor de aur ai industriei?
Evoluția industriei
Industria de IT/tech este una relativ nouă pe piață, dar care s-a dovedit extrem de dinamică. Cu toate acestea, ca orice business, și acesta a ajuns la un nivel de maturitate care nu permite o creștere constantă extrem de mare. Iar între creșterea de headcount și cea financiară, patronii, investitorii și conducerea au ales-o pe cea din urmă.
În plus, se pare că noua goană a aurului va fi într-un domeniu prea puțin tatonat până acum – inteligența artificială (AI). Se pare că succesul OpenAI cu ChatGPT i-a pus pe gânduri pe cei din domeniu. Practic, AI a devenit noul domeniu de interes pentru ei, iar investițiile, mai ales cele inițiale, sunt extrem de mari și nu aduc un câștig direct sau rapid. Bașca, AI s-a dovedit și competent în înlocuirea personalului uman, așa că…
În loc de concluzie
V-am spus că nu sunt economist, nu sunt Mafalda și nici nu am acces la informații secrete. Prin urmare, nu pot anticipa dacă trendul se va menține, va scădea sau se va opri. Tot ce pot să observ este că o singură companie nu pare prea afectată de aceste probleme. Una care și-a păstrat produsele într-un ecosistem izolat, fără a oferi acces altora la el. Este aceeași companie care știe să vândă ca inovație și ce au inovat alții și care nu a crescut prea agresiv ca număr de angajați anii trecuți. Dacă ați citit până aici și ați spus ”Apple”, ați nimerit-o. (Mai multe detalii găsiți aici.)
Problema fundamentala in economia moderna e nevoia de crestere.
Daca o companie nu creste, acest lucru e vazut ca o problema.
Cum stabilitatea nu e apreciata, companiile risca pentru crestere. Acest risc duce apoi si la pierderi.