Deși am testat doar un Motorola Edge 40 (review aici), cred că v-am mai spus că m-a fermecat razr văzut la un coleg. În fapt, primul razr, cel lansat pe vremea în care aveam telefoane mobile și nu smartphone-uri, a fost idealul meu intangibil. 🙂
Mi se pare foarte ”sexy” să poți oferi un display generos dar, în același timp, să poți ”împacheta” telefonul încât să nu te deranjeze nici dacă îl porți la gât. 🙂 În plus, display-ul secundar mi se pare extrem de util, din mai multe puncte de vedere. Infograficul de mai jos vă descriu câteva dintre ele:
Practic, deți nu deschizi deloc sau nu deschizi de tot telefonul, poți urmări emisiunile și filmele preferate, poți face un selfie sau poți folosi navigația. Totul pe un ecran de 3,6″ cu rată de reîmprospătare de 144Hz! Indiferent dacă utilizează ecranul intern sau extern, utilizatorii pot trece cu ușurință de la un ecran la altul pentru a-și continua activitatea.
Dar partea care mă atrage cel mai mult este că poți folosi camerele principale pentru a filma clipuri, iar pe ecranul extern poți vedea ce filmezi. Pentru materialele video de pe blog folosesc, de obicei, camera principală, dar asta presupune fie că am un ajutor pentru pornit și oprit înregistrarea, fie mă tot foiesc până găsesc încadrarea perfectă. Cu Motorola razr 40 ultra nu aș mai avea această problemă!
Bine, marea problemă ar fi că fiică-mea mi-ar confisca des telefonul, pentru că poate folosi camera pentru momentele în care se machiază și vede live, pe display-ul secundar, mult mai bine decât în oglindă, ce și cum. :p
[poți ”împacheta” telefonul încât să nu te deranjeze nici dacă îl porți la gât] … incepe o noua moda ? Intreb pentru ca nu am vazut inca pe nimeni cu el la gat, da na …eu nu is chiar in pas cu moda si chiar nu vad un motiv logic pentru care ai spanzura un smartphone la gat, altul decat „pentru ca pot”
Era o referire la generația cu cheia la gât. 🙂 Adică a mea.
Si eu am fost tot cu cheia la gat …dar sa mor daca m-a dus capul pana acolo …chiar ma gandeam ca incepe lumea sa le poarte la gat …ceea ce, in ziua de azi, nu m-ar mai mira de loc