Să rămânem în aria asistenților AI și a chatboților, mai specific la ChatGPT și să discutăm despre un experiment recent realizat de ziarul Nikkei și startup-ul LifePrompt, care a scos la iveală rezultate uluitoare: modelele de inteligență artificială nu doar că au trecut examenul național de admitere la universitate din Japonia din 2026, dar l-au dominat autoritar.
Vedeta testului a fost modelul GPT-5.2 Thinking de la OpenAI, care a obținut un scor general de 96,9 din 100, reușind performanța rară de a lua punctaj maxim la nouă materii, inclusiv matematică, fizică, chimie și biologie. Rivalul său, Gemini 3.0 Pro de la Google, s-a clasat pe locul doi cu un onorabil 91,4, ambele depășind cu mult media umană estimată la 58,1 puncte.
Deși excelează la științe exacte, AI-ul nu este infailibil. Analiza a arătat că modelele au avut dificultăți la limba japoneză și geografie, în special la întrebările care implicau interpretarea hărților complexe sau a informațiilor grafice neregulate, unde încă se împiedică. Totuși, progresul este fulminant: media notelor AI a sărit de la 66 de puncte în 2024 la peste 90 în 2026, semn că decalajul dintre om și mașină în testele standardizate se micșorează văzând cu ochii.
Rezultatele astea sunt un duș rece pentru sistemele educaționale tradiționale. Dacă un AI poate lua 10 pe linie la examene gândite să testeze „elitele” academice, înseamnă că evaluăm mai degrabă capacitatea de memorare și aplicare mecanică a regulilor, decât gândirea critică sau creativitatea – domenii unde oamenii încă au un avantaj (deși tot mai mic). E momentul să regândim radical ce înseamnă „inteligența” la examene, altfel vom ajunge să premiem studenții care imită cel mai bine un algoritm, în loc să-i pregătim pentru o lume în care algoritmul face deja treaba grea.
Sunt curios dacă avem profesori printre noi care vor să ne scrie opinia lor în cmentarii.
rar profesor=om, în general profesor=frustrat
Cu părere de rău, dacă asta a fost experiența ta în general.