Cum alegem monitorul?

Inainte de toate, un monitor bun e baza ergonomiei In lucrul cu computerul. Nu e un secret faptul ca celui mai mare pericol i se supun ochii utilizatorului. Celor pe care nu ii ingrijoreaza propria sanatate, le aduc alt argument: un monitor de calitate este o buna investitie. Procesorul, placa de baza, placa video vor imbatrani (cel putin moral) intr-un an, maximum doi, In timp ce monitorul ne poate bucura ochii cel putin 5 ani.

Monitorul si carcasa computerului sunt cele mai putin supuse upgrade-ului. Asa ca alegerea monitorului devine cea mai importanta sarcina la cumpararea computerului. Multi uita asta, cumparand monitorul „printre altele”, acordand prioritate megahertilor procesorului si megaoctetilor placii video. Atunci cand se pune intrebarea „Cum sa aleg computerul?” trebuie in primul rand sa raspundem la intrebarea „Cum sa aleg monitorul?” si abia apoi la vesnica intrebare „Unde sa cumpar cea mai ieftina unitate centrala din banii ramasi?”.

Poate ca simtiti deja crampe la ideea dificultatii alegerii; iar citirea de texte interminabile, prezentari si teste, interogarea vanzatorilor… Pot sa va linistesc cel putin intr-o privinta: toate monitoarele contemporane sunt inofensive pentru sanatate. Chiar si „noname-urile” ieftine se incadreaza in standardele stricte referitoare la radiatii (MPR sau TCO). Monitoarele care necesitau ecrane de protectie nu se mai comercializeaza de multi ani. De aceea cerintele principale fata de monitor se refera la calitatea imaginii. Ea (imaginea) este cea care, in final, stabileste ergonomia unui model dat.

Exista doua legende referitoare la ierarhizarea monitoarelor:
1. Intre CRT-uri cel mai bun este cel cu ecran plat.
2. Intre ecranele plate cel mai bun este LCD-ul.
Asa cum se intampla intotdeauna in viata, lucrurile nu sunt chiar asa de simple.

Pe de o parte, plusurile tubului plat sunt evidente, dand minim de reflexii si geometrie perfecta a imaginii. In practica, tocmai asigurarea geometriei perfecte este calcaiul lui Achile: ecranele plate sunt plate doar la exterior, la interior sunt curbate (aici este cauza imaginii deformate, curbate, pe care o afiseaza unele monitoare). Puteti doar sa va inchipuiti la ce „scamatorii” recurg producatorii pentru ca acest lucru sa nu fie sesizat de utilizator! In final, pentru o suma apreciabila, primiti un monitor cu distorsiuni de imagine, care nu se regasesc la tuburile curbate. Merita geamul plat jertfirea calitatii imaginii? Judecati singuri.

A doua legenda – LCD-ul este Intotdeauna mai bun decat CRT-ul. Intr-adevar, LCD-urile nu emit deloc radiatii daunatoare omului si au o geometrie impecabila. In plus, consumul de curent este mic, volumul compact, greutatea redusa. Exista insa si minusuri: inertia afisajului, redarea imprecisa a culorilor, unghiul redus de vizibilitate, luminozitatea limitata. De fapt, la ultimele generatii vizibilitatea si luminozitatea nu mai prezinta probleme decat foarte rar. Redarea culorilor nu este critica pentru aplicatiile de birou, devenind astfel numai pentru aplicatiile care implica multa grafica. Despre inertia afisarii se spune ca deranjeaza numai in jocurile dinamice, cand elementele cu deplasare rapida lasa o dara (imagine manjita). In realitate, fenomenul poate sa apara si la redarea filmelor si chiar la vizualizarea documentelor. Daca la derularea textului imaginea se manjeste, se poate trece de pasajul dorit, cautarea ulterioara producand nervi si pierderea timpului. Intr-un cuvant, nu in toate privintele monitoarele LCD le depasesc categoric pe cele CRT. Decat sa cumperi un monitor LCD ieftin, mai bine alegi (la acelasi pret) un monitor CRT de clasa superioara.

Vesnica dilema pentru orice cumparator: brand sau noname?

Sa aleg un model al unui producator renumit sau, la acelasi pret, sa cumpar un exemplar „chinezesc” cu caracteristici net superioare? In ziua de azi, concurenta a dus la reducerea drastica a producatorilor de cinescoape si de panouri TFT (mult mai putini decat producatorii de monitoare). De exemplu: tuburile Sony Trinitron sunt folosite de Sony, CTX, MAG, Innovision, GreenWood, Rover Computers, IBM etc. Iar tuburile Mitsubishi DiamondTron de catre NEC, Iiyama, LaCie, Philips, LG, Radius, ViewSonic, Nanao, Idek etc. Foarte multi producatori folosesc tuburi Samsung. Nu e deloc subinteles ca cele mai bune monitoare sa fie cele fabricate de producatorii tuburilor. Unele firme sunt specializate in productia de monitoare high end, „storcand” la maximum cinescoapele altor firme. Evident, un astfel de monitor va fi mai bun (si mai scump) decat cel de casa (al producatorului cinescopului). Chiar si asa, deseori, producatorul monitorului tinde sa reduca la minimum pretul, si de obicei scade calitatea.

Din fericire, Intotdeauna se pot compara diferite modele pe paginile web ale producatorilor, sau pot fi citite prezentarile si recenziile specialistilor sau utilizatorilor de pe forum-uri.

Cum alegem un monitor CRT?

Ca si in cazul alegerii televizorului, primul lucru care trebuie stabilit este diagonala monitorului. In ziua de azi, pentru monitoarele CRT, se poate lua in considerare ca diagonala minima 17″. Monitoarele de 14″ si 15″ au intrat in istorie. Un parametru cel putin la fel de important (daca nu si mai important) este rezolutia maxima ergonomica. Mai jos sunt enumerate (ca exemplu) rezolutiile recomandate pentru diferitele diagonale:

14″ – 800×600
15″ – 800×600
17″ – 1024×728
19″ – 1280×960
21/22″ – 1600×1200

Astazi majoritatea programelor, dar si paginile web sunt optimizate pentru rezolutii de minim 1024×728 puncte (pixeli). Acesta este de fapt motivul eliminarii de pe piata al monitoarelor cu diagonale mici. Desi, unele monitoare de 15″ mai „rasarite” pot fi folosite in acest regim de functionare (sigur ca o astfel de utilizare nu poate fi considerata confortabila, trebuind sa ai o vedere foarte buna ca sa distingi detaliile). La alegerea monitorului cu rezolutia dorita, nu uitati ca la aceasta rezolutie frecventa de improspatare (refresh) a ecranului ar trebui sa fie 85 – 100 Hz, dar in nici un caz sub 75 Hz! La valori mai mici, oboseala ochilor si durerea de cap sunt inevitabile In cazul utilizarii prelungite. De regula, in oferte apare o valoare a rezolutiei maxime care se obtine la o rata de refresh de 60 Hz (in unele cazuri 43 Hz si eventual si intretesut). Rezolutia reala (utilizabila) va fi mai mica!

Fiecare monitor (fara a mai pomeni de variante) are particularitatile proprii si evaluarea lor trebuie facuta individual. Alegerea exemplarului concret poate fi o tema de discutie separata. Un ajutor de nadejde poate fi cunoscutul „Nokia Monitor Test”. Inainte de utilizare e indicat sa citim Help-ul programului, si nu veti intampina nici o dificultate in a intelege despre ce e vorba. Inainte de testare, monitorul trebuie sa functioneze macar 15 – 20 de minute, pentru ca sa ajunga la regimul termic normal. Cu ajutorul programului de la Nokia se pot verifica: geometria imaginii, contrastul, luminozitatea, convergenta, focalizarea, banda de frecvente, lizibilitatea, gamma color, moar-ul. Problema e ca nu e prea usor sa gasesti firma care sa-ti permita sa testezi macar trei monitoare, din care sa poti alege. In strainatate sunt magazine unde poti face treaba asta contra unei sume suplimentare. In cazul cumpararii unui model scump e aproape obligatoriu sa puteti face testele. Totusi este si un element incurajator: monitoarele contemporane au caracteristici superioare si, cu exceptiile inevitabile, se incadreaza in parametri de toleranta destul de rigizi.

La evaluarea imaginii trebuie sa se tina cont ca, la majoritatea monitoarelor, ea (imaginea) poate fi reglata in limite destul de largi prin intermediul meniului grafic (on screen menu). Cu cat e mai inalta clasa monitorului, cu atat mai multe optiuni de reglaj ofera. Se pot regla: geometria imaginii, luminozitatea, contrastul, convergenta, focalizarea, moar-ul etc. Monitorul va memora reglajele alese pentru fiecare rezolutie (ele pot diferi usor in functie de placa video avuta).

Pentru a pune in evidenta calitatile monitorului, trebuie sa se utilizeze o placa video adecvata. Ea trebuie sa poata functiona in regimul dorit si sa nu distorsioneze imaginea. Impotriva parerii generale, nu incetez sa sustin ca „brand-ul” (eticheta) nu este neaparat garantia calitatii si performantei (indiferent despre ce componente discutam).

La alegerea modelului de monitor, trebuie acordata o atentie speciala calitatii stratului antireflexie: cu cat ecranul (stins) seamana mai putin cu oglinda, cu atat mai bine.

Odata cu cresterea gradului de utilizare a calculatorului pentru vizionarea de filme (DVD sau DivX), producatorii de monitoare sunt obligati sa asigure maximum de confort pentru cinefili. Acestia vor fi placut impresionati de regimul special de luminozitate sporita (de exemplu regimul superbright la monitoarele cu cinescoape Diamondtron m2).

Desi monitorul, de regula, nu are dimensiuni mari, definitia imaginii poate fi invidiata de orice televizor, si in plus te poti aseza mult mai aproape de ecran. Astfel, dimensiunea aparenta la un monitor de 17″ la distanta de 1 metru va fi semnificativ mai mare decat la un televizor de 29″ la 5 metri. Singurul neajuns este ca filmul va putea fi urmarit confortabil doar de una sau doua persoane.

Daca vreti si puteti (financiar), merita sa achizitionati un display cu plasma sau un proiector. Ecranul imens, in combinatie cu un mouse si o tastatura wireless, va transforma lucrul la computer Intr-o adevarata desfatare.

Cum alegem monitorul LCD?

Plusurile acestor monitoare sunt evidente: sunt perfect plate, nu emit radiatii nocive, nu prezinta distorsiuni geometrice, nu sunt energofage, sunt usoare, sunt compacte si pot fi instalate pe orice masa (un monitor CRT de 21″ poate cantari 40 Kg si nu-l va suporta chiar orice masa). Dintre minusuri, in afara celor deja pomenite, se poate mentiona ca la unele LCD-uri exista o singura rezolutie optima, in alte rezolutii aparand fie degradarea calitatii (definitiei), fie modificarea dimensiunii imaginii.

Pentru LCD-uri, 15″ este diagonala preferata (desi in scadere). Explicatia este ca diagonala monitoarelor CRT este socotita dupa diagonala tubului cinescop (de la surub la surub), nu diagonala vizibila (activa). Astfel, In functie de model, un monitor de 17″ poate avea o diagonala reala cuprinsa intre 15.9″ si 16.1″. La monitoarele LCD diagonala specificata este chiar cea reala.

Monitoarele LCD de 15″ asigura o rezolutie de 1024×768 pixeli si pot sluji la inlocuirea vechiului CRT curbat de 17″. Totusi, datorita evolutiei preturilor, cea mai mare atentie trebuie acordata LCD-urilor de 17″.

La alegerea monitorului, trebuie verificate luminozitatea si contrastul: cu cat sunt mai mari, cu atat mai bine. Un alt parametru important este unghiul de vizualizare: cu cat e mai mare, cu atat calitatea imaginii depinde mai putin de locul din care este privita. Pentru multi, un parametru esential este inertia (timpul de raspuns) – cu cat e mai mica, cu atat mai bine. Acest parametru plaseaza deocamdata LCD-ul in urma CRT-ului, chiar daca in ultima vreme progresele sunt spectaculoase. Alt element negativ este redarea inexacta a culorilor: pana nu demult, LCD-urile erau considerate inutilizabile la modul serios pentru redarea pozelor si filmelor. Dar pentru lucrul de birou era exact ce trebuie! Si in Europa si in SUA a avut loc deja trecerea masiva la monitoare LCD. Au aparut astfel si pe piata din Romania cantitati mari de monitoare CRT second-hand, provenite din SUA si Europa (unele inca in garantie).

Ce mai merita pomenit este existenta pixelilor „morti”. Tehnologia de fabricatie a panourilor TFT nu e deloc simpla si pot aparea la produsele finale pixeli „morti” – se admit maximum 2 pixeli defecti. Atentie deci la conditiile garantiale, cati pixeli defecti duc la schimbarea monitorului.

Exista si producatori (a nu se confunda cu distribuitorii), care garanteaza zero pixeli morti. Preturile sunt evident mai mari. Unora le va fi pe plac posibilitatea rasturnarii cu 90 de grade a monitorului LCD. Multe placi video permit si ele rotirea imaginii cu 90 de grade. Daca placa video nu stie s-o faca, se pot folosi programme speciale. Unele monitoare sunt dotate cu difuzoare si tunere TV.

V-ati hotarat?