În România, văd din ce în ce mai mulți oameni cu telefoane de 1.200 – 1.500 de euro care, sincer, nu au nici nevoia, nici banii și nici utilizarea reală pentru ele.
Da, știu cum sună asta venind de la un utilizator de iPhone, dar citiți până la capăt, apoi judecați.
Telefoanele de top au devenit, pentru mulți, un fel de brățară de statut: „uite ce am”, nu „uite ce fac cu el”. În același timp, piața s-a schimbat radical: ceea ce numeam „flagship experience” în urmă cu doar câțiva ani a coborât aproape integral în zona de mid-range. De aici vine opinia mea nepopulară: în 2026, majoritatea celor care își cumpără flagship-uri pur și simplu nu au nevoie de ele. Sau au nevoie de ele, dar nu pentru motivele pe care le-ați crede inițial.
Realitatea de zi cu zi e simplă. Majoritatea utilizatorilor, deci și eu, folosesc telefonul pentru apeluri, WhatsApp, Facebook, TikTok, citit presă, câteva mailuri, banking și poze de vacanță. Nu trag zilnic video 4K, nu editează clipuri direct pe telefon, nu fac fotografie profesională pentru clienți, nu joacă titluri grele la 120 de cadre pe secundă. Un smartphone mid-range bun din 2026 duce toate aceste lucruri fără să crâcnească – și face asta la jumătate de preț față de un vârf de gamă. Procesoarele din telefoanele mid-range actuale sunt, ca nivel de performanță, la nivelul vârfurilor de gamă din 2022 sau 2023: plătești azi preț de „mijloc” pentru performanță de top de acum câțiva ani. E ca la Formula 1 (sau era așa, că nu mai urmăresc campionatul) – echipele de uzină foloseau motoare noi, iar celelalte cumpărau propulsoarele de anul trecut de la ei, la care aduceau unele mici îmbunătățiri.
Camera este exemplul perfect. În lumină normală, multe modele mid-range produc fotografii care, la rezoluția și compresia de pe rețelele sociale, sunt greu de deosebit de cele ale unui flagship, dacă nu le compari direct, pixel cu pixel sau la zoom extrem. Da, telefoanele de top au senzori mai mari, zoom optic serios și moduri avansate de filmare, dar câți oameni chiar folosesc aceste funcții constant, și nu o dată la câteva luni? Cele mai multe poze ajung într-un story de 24 de ore sau într-un album de familie privit pe un ecran mic. Iar aici intervine remarca mea de la început: am trecut la iPhone strict pentru camera mai performantă, software-ul mai bine adaptat, durata de viață mai lungă și prețul mai bun la revânzare. Am nevoie pentru blog de poze cât mai ok, filmări la fel, iar vechile mele OnePlus din seria Nord, deși erau telefoane excelente pentru categoria lor și pentru mine, nu îndeplineau condițiile de mai sus.
Analizele de piață sunt dure: în 2026, „sweet spot”-ul real de valoare este intervalul 400 – 700 de euro, unde telefoanele oferă 80–90% din performanța unui vârf de gamă, dar la 50% sau chiar mai puțin din cost. Modele precum Samsung Galaxy A57 5G, Google Pixel 9a, iPhone 16e sau Nothing Phone (3a) Pro vin cu ecrane excelente, baterii mari, camere foarte bune în lumină normală și procesoare capabile să ducă fără probleme multitasking, aplicații de birou, editare foto din vacanță și funcții de inteligență artificială. Pentru ce face un utilizator obișnuit într-o zi, diferența față de un Galaxy S26 Ultra sau iPhone 17 Pro se simte mult mai puțin decât diferența în contul bancar.
Și aici intervine partea sensibilă: venitul. Când salariul mediu real într-o familie este pe la 3.000 – 4.000 de lei, să dai echivalentul a unu sau două salarii pe un telefon nou la fiecare doi-trei ani este o decizie care, obiectiv, nu se „pupă” cu bugetul. Mai ales când un mid-range de 1.500 – 2.500 de lei îți oferă aceeași experiență în aplicațiile pe care le folosești zilnic. Vedem oameni cu telefon de 7.000 de lei în mână, la coadă la fast food, care se plâng în același timp de rate, de inflație și de cât de greu se trăiește. Telefonul nu e pentru ei un instrument de muncă, ci un fel de medalie digitală. Și zic asta în cunoștință de cauză, nu din auzite, pentru că am avut discuții de genul cu cineva din familie. Iar explicațiile variază, de la „și tu ai iPhone” la „merit ce e mai bun”.
Problema este mentalitatea și presiunea socială. La noi, „telefonul tare” încă ține loc de mașină bună, vacanță și uneori de respect de sine. Dai bani pe vârf de gamă nu ca să îl folosești la maximum, ci ca să nu „pari mai prejos”. Rezultatul? Telefoane top de gamă folosite ca simple aparate de scroll, cu ecranul plin de reclamele din aplicații, cu memoria blocată de clipuri de TikTok și cu poze făcute doar pe modul „auto”, pe care nu le vei tipări niciodată. Plătești pentru zoom optic de 10x, dar nu fotografiezi decât meniul de la terasă. Sau cafeluța de pe balcon. Sau copilul alergând pe terenul de fotbal.
Asta nu înseamnă că nimeni nu ar trebui să-și ia flagship. Există categorii pentru care are sens: creatori de conținut care trag zilnic video 4K sau chiar 8K, fotografi care folosesc telefonul ca backup serios, gameri hardcore care vor tot ce se poate din procesor și grafică, oameni care țin telefonul 5 – 6 ani și vor tot ce e mai avansat ca să fie „future-proof” sau cei care își permit achiziția din punct de vedere financiar, fără a face eforturi prea mari. O vorbă înțeleaptă auzită de la Warren Buffet zice așa: „dacă nu îți permiți două produse identice cu banii jos, nu îți cumpăra unul”.
Pentru restul, pentru marea majoritate pe care îi vezi cu telefoane de top folosite ca dispozitive de bază, mid-range-ul de azi este „telefonul normal”, iar flagship-ul a devenit un lux cu randament tot mai scăzut.Și scriu asta conștient de faptul că voi primi replici de genul „carne în frigider” pe tema asta!
Poate cea mai cinstită întrebare pe care ar trebui să ne-o punem înainte să luăm următorul telefon este asta: „Ce fac, concret, cu el în fiecare zi și ce nu ar putea face un mid-range bun?”. Dacă nu poți să răspunzi cu ceva care să justifice tehnic prețul (nu emoțional), șansele sunt mari ca, indiferent cât de tare sună numele modelului, tu să fii exact în categoria despre care este acest text: oameni care nu au nevoie de flagship, dar îl cumpără pentru statut și aparențe.
Să curgă comentariile! 🥸
Am avut mai multe telefoane midrange si mereu am avut cel putin una din urmatoarele probleme:
– calitatea pozelor (mai ales cele facute seara sau cu persoane in miscare)
– suport software limitat
– lag tot mai mare dupa aproximativ 1 an de folosire
Daca primele doua nu sunt probleme pentru multi, a treia problema ii afecteaza pe majoritatea utilizatorilor.
Nu e necesar sa ai neaparat cel mai scump flagship, dar daca folosesti telefonul mult, atunci merita sa investesti intr-un telefon premium cu care sa nu te chinui zi de zi si pe care sa il schimbi mai rar.
Eu unu zic ca merita combinația telefon top pe care să îl ți mulți ani. Decât să dai 2-3 sute de euro la fiecare 1-2 ani mai bine dai 1000€ și îl ți 5-6 ani. Am un iPhone 12 luat în 2020 la apariție și sunt cu el aproape de borna de 6 ani și încă mai poate. Probabil o să îl mai duc până la borna de 7 ani. A fost 4800lei in 2020. Acum e și treaba ca vrei sa ai nou mai des sau vrei sa ai ceva care sa meargă bine orice ar fi.
Din pacate pe mid-range-uri camerele sunt cam nasoale. Daca ar fi un mid-range cu camere si zoom ca lumea probabil as alege acel telefon. Si eu subscriu la un flagship pe mai multi ani. Parerea mea este ca nu merita sa schimbi telefonul mai devreme de 4-5 ani. Mai ales cu suportul extins de software care exista deja.
Well,asta e valabil peste tot în lume, nu numai în România și este în general apanajul oamenilor săraci. Este ceea ce se numește ” mediocre luxury”, tendința oamenilor de a cumpăra lucruri scumpe deși financiar nu este sustrnabil.Tu ii vezi ce haine poartă,ce ceas sau telefon au,ce și de unde mănâncă,etc și realizezi că,de fapt,nu își permit toate aceste lucruri, unele de sute sau mii de euro,dar pentru ei asta înseamnă „statut social”.Ca să fie clar,nu judec pe nimeni pentru ceea ce poartă sau cu ce se afișează,la urma urmei nu este problema mea ce fac oamenii cu banii lor și nu mă afectează în niciun fel. În ceea ce mă privește, ultimul telefon pe care am plătit prețul întreg (aproximativ 900 de euro) a fost OnePlus 7T Pro,pe care l-am cumpărat în 2019 și l-am folosit până la sfârșitul anului 2024. Recunosc,l-am cumpărat impulsiv,mi-a plăcut foarte mult design-ul și încă îl consider cel mai frumos telefon făcut de OnePlus. A urmat OnePlus 10T, pe care l-am luat la 1200 de lei, fiind și primul telefon căruia i-am „reușit” să îi sparg display-ul acum câteva luni.De vreo 2 luni sunt posesorul celui de-al treilea OnePlus consecutiv, respectiv OnePlus 15R,pe care l-am găsit la ofertă pe eMag la 2600 de lei. Sincer, îmi place varianta verde mai mult,dar în acel moment costa 3100 de lei cu 256 GB stocare iar al meu negru de 512GB era cu 500 de lei mai puțin… așa că am fost pragmatic.
Și da,revenind la opinia ta,un mid-range decent este tot ce are nevoie 90% din populație, inclusiv pe partea de suport software.
Ce poți face cu un smartphone de 1000 de euro poți face și cu unul de 1000-1500 de lei, majoritatea celor ce cumpăra în ziua de azi telefoane scumpe o fac strict pentru a etala faptul că își permit acele dispozitive și nimic altceva.
sunt si multi care chiar cred ca nu pot face mare lucru cu un telefon care nu e firma cunoscuta (si de bunicul) si pret de o masina sh.
la fel ca soferii care cred ca nu pot depasi mare lucru daca nu au sute de cai, turatiile sunt ceva necunsocut pt ei.
eu am un moto g6 de 8 ani si tine bat ca la inceput ( l am incarcat la 5v 1amp ), as vrea sa iau un flagship, dar intrebarea ar fi aceste tel au autonomie slaba avand proc puternice ?
Nu, din contră, procesoarele mai puternice sunt mai bine optimizate decât cele mai slabe.
Pentru ca intrebarea este deapre autonomie, un raspuns corect nu prea poate fi oferit fara sa stim asteptarile tale.
O zi de utilizare este ok pentru tine? Daca da, in ce conditii?
Dacă mă deplasez cu trenul in alt oraș și trebe sa caut o adresă de magazin pe net, să vorbesc la tel să cer info, să primesc apeluri, să mă pot baza pe el
E informație mai mult,dar după ce ti se baga in cap că ai nevoie de snapdragon 999 nu stiu Cati gb de RAM cam greu sa mai vezi adevărul.Eu am avut Windows 10 pe hard disk și 4gb RAM,merge binișor(1803)
daca puneai Linux in loc de Windows 10, nici nu mai aveai nevoie de hard disk, ci doar de un stick usb de 2 Gb, iar de RAM, iti ajungea doar 1 Gb pt tot computerul. Daca nu ai mai folosit Linux, alege Linux Mint, pt ca este la fel ca Windows 10, si nu ai nevoie de licenta. Iar dinspre partea cu telefoane, recomand calduros sau racoros, Samsung A 5x, si Poco xx sau Xioami xx, toate super ieftine si bune, cu update de securitate minim 6 ani, si update de android minim 4 sau 6 ani.