În ultimele zile, după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă, s-a vorbit mult despre riscurile pentru sistemul energetic național.
Mai puțin s-a discutat însă despre un lucru care confirmă exact ceea ce susțineam recent: micii prosumatori nu sunt o problemă pentru rețea, ci devin din ce în ce mai mult parte din soluție.
Bine, nu s-a discutat pe marile canale de media, că aici, atât eu, cât și Darius am scris câte o opinie, respectiv o realitate, ambele nepopulare, despre asta.
Joi seară, România a obținut din instalațiile de stocare aproape 700 MW, o valoare comparabilă cu puterea livrată de Reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă. Inițial, au existat interpretări potrivit cărora această energie ar proveni în principal de la prosumatorii casnici cu baterii. Ulterior, specialiștii au clarificat că cea mai mare parte a puterii a venit de la marile sisteme industriale de stocare, însă contribuția prosumatorilor a existat și a fost importantă.
Aici apare o nuanță pe care mulți o ignoră.
Nu contează doar energia injectată efectiv în rețea. Mii de prosumatori și-au alimentat consumul propriu din bateriile încărcate în timpul zilei și au redus astfel presiunea asupra sistemului exact în intervalul critic de seară. Cu alte cuvinte, chiar și atunci când nu livrează un kilowatt în rețea, prosumatorii ajută prin faptul că nu mai consumă energie din sistem în orele de vârf.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, Dan Pîrșan, a explicat că numeroși prosumatori au răspuns apelurilor de a susține Sistemul Energetic Național în această perioadă dificilă. Unii au injectat energie în rețea, alții au consumat din propriile baterii, reducând cererea asupra rețelei publice.
Este exact argumentul pe care l-a susținut Darius în articolul lui. Ani de zile ni s-a spus că prosumatorii destabilizează sistemul, produc dezechilibre și complică activitatea distribuitorilor. În realitate, pe măsură ce apar tot mai multe baterii rezidențiale, acești utilizatori se transformă într-o resursă distribuită de energie care poate fi folosită atunci când rețeaua are cea mai mare nevoie.
Cazul din această săptămână este probabil cea mai bună demonstrație practică de până acum.
Desigur, trebuie spus clar că cei aproximativ 700 MW nu au provenit exclusiv din bateriile instalate în gospodării. Specialiștii din domeniu au explicat că rolul principal l-au avut marile proiecte industriale de stocare dezvoltate de companii private. Însă ideea importantă este că prosumatorii au participat activ la efort și au demonstrat că pot contribui la stabilitatea sistemului energetic.
Mai mult, în ultimele zile au existat și stimulente financiare pentru energia livrată din baterii în intervalul critic 19:00-22:00, semn că piața începe să recunoască valoarea stocării distribuite.
Opinia mea rămâne aceeași: viitorul nu aparține exclusiv centralelor mari și bateriilor industriale. Acestea sunt esențiale, dar la fel de importantă va fi și contribuția a zeci sau sute de mii de gospodării care produc, stochează și consumă inteligent energie.
Evenimentele din această săptămână au arătat că atunci când un reactor nuclear se oprește, nu doar marile companii pot ajuta sistemul. Și oamenii obișnuiți, cu panouri fotovoltaice și baterii în curte, pot deveni o parte a soluției.
Iar asta transformă ceea ce părea o opinie nepopulară într-o realitate tot mai greu de ignorat.
PS: Situația în sine mi se pare că aduce și unb aspect pozitiv. Într-o țară ruptă în două între suveraniști și pro-europeni, între populația rurală și cea urbană, între nicușoriști și georgiști, între prosumatori și consumatori, România a dat dovadă de solidaritate. Și de respect pentru țară, adică naționalism sau patriotism din ăla bun!





Participa si tu la discutie!