Stim ca de cand smartphone-urile au inceput sa integreze camere mai mult decat decente, digitalele compacte si-au cam pierdut rostul pe piata. Vanzarile au scazut, si numai cateva segmente high end au reusit sa ne mai starneasca interesul. Intre ele, si modelele high zoom.
Si ne asteptam ca producatorii sa se inghesuie cu tot mai multe noutati, pentru a-si face camerele mai atractive si a starni achizitiile si upgrade-urile. In loc, ritmul de dezvoltare a scazut, si de multe ori doi pasi inainte sunt acompaniati de unul inapoi. Din pacate exact asta se intampla si la Panasonic.
In urma cu aproximativ un an au introdus modelul Lumix DMC-TZ60 care aducea cateva noutati notabile (viewfinder, zoom optic de 30x, focus manual, mod de fotografiere raw), insa in acelasi timp pierdea lucruri interesante ale predecesorilor (ecranul tactil si al sau touch focus). Asa ca am decis sa mai astept un an pentru un upgrade (de la actualul meu DMC-TZ10), sperand ca urmatorul model sa readuca ce s-a omis.
Dar si anul acesta, cu noule modele TZ70 si TZ57, lucrurile nu numai ca nu se imbunatatesc complet, dar se repeta. Noul varf de gama, TZ70 (ZS50 pe piata americana), face ceea ce ar trebui sa faca mai toate camerele digitale in ziua de azi: renunta la senzorii cu multi megapixeli, meniti numai sa fure ochii nestiutori, si se concentreaza pe calitatea imaginii.
In acest scop este echipat cu un senzor High Sensitivity MOS de 1/2.3″ si 12.1 MP, procesor de imagine Venus si aceleasi lentile Leica cu zoom optic de 30x (inteligent 60x, digital 4x). Stabilizatorul de imagine este HybridOIS, apertura este de F 3.3 – 6.4, si ISO intre 80 si 6400. Camera masoara 111*65*34 mm si cantareste 243 de grame, si are si inel de focus manual.
Stie sa filmeze fullHD (inca nu 4K?), are burst de 10 fps, si este echipata cu un viewfinder de 0.2″ (0.5 cm) si 1167K pixeli si un ecran de 3″ (7.6 cm) si 1040K pixeli. Memoria interna de 86 MB este suplimentata de card-uri SDXC, bateria Li-Ion de 1250 mAh este suficienta pentru 300 de poze si se incarca si prin USB. Iar ca si conectivitate avem Wi-Fi b/g/n, NFC, USB, microHDMI si A/V. Dar in mod neasteptat lipseste GPS-ul. Totul la un pret similar de 400 $.
Fratele mai mic, TZ57 (ZS45) deja difera semnificativ in prea multe aspecte. In primul rand are un senzor High Sensitivity MOS de 1/2.3″ si 16 MP, zoom optic de 20x (inteligent 40x, digital 4x), si stabilizator PowerOIS. Nu are viewfinder, nu are focus manual, nu are raw, nici GPS sau NFC. Insa ecranul sau de 3″ este rabatabil, are 78 MB interni, iar aceeasi baterie de 1250 mAh ajunge la 350 de poze. Iar pretul scade la 250 $.
Care merita, voi decideti. Eu sigur mai astept un an, sa ma uit la concurenta…
De cand am descoperit puterea si versatilitatea DSLR-ului mi-am luat gandul de la investitiile in telefoane cu camera „performanta” sau camere compacte „high end”.
Ideea este ca nu poti cara DSLR-ul dupa tine tot timpul, in celelalte situatii te ajuta un telefon sau o compacta care se pot transporta foarte usor in buzunar. Problema cu compactele este ca nu prea mai prezinta interes tocmai din cauza telefoanelor care au evoluat destul de mult in ultimul timp. Ar merita o compacta cu un senzor minim de 1/1.7 sau 1/1.6, dar pretul lor ajunge foarte sus,aproape de un DSLR entry level. La fel ca si compactele din articol, au adus imbunatatiri la nivel de optiuni(gen wifi,gps,etc…), dar la ce este cu adevarat important, senzorul foto, aproape ca nu au imbunatatit nimic, a ramas acelasi de 1/2.3 cu tot felul de artificii.
Eu am un Panasonic G5 de care sunt foarte multumit atat la foto cat si la video.
Nici unul.Le-au umplut cu tot felul de balarii inutile si in loc de 50 de dolari le vand cu 400 de dolari.La banii astia deja gasesti mirrorless sau DSRL entry level.