Am rulat sondajul acesta și în 2025, dar sunt sigur că o vom face mulți ani de acum înainte, chiar dacă bula AI se va sparge (nu mai insist pe subiect, pentru că a explica Răzvan aici).
Revenind la subiect, țin să remarc că rezultatele sondajului nostru săptămânal au o concluzie deloc surprinzătoare: aproape 7 din 10 cititori ai publicației declară că nu folosesc inteligența artificială în activitățile de zi cu zi. De ce nu e surpinzător? Ei bine, comparând cu sondajul similar din 2025, când 59% spuneau același lucru, tendința pare să meargă în direcția greșită, dar nu într-una care să ne șocheze.
Contextul național nu este tocmai flatant. Potrivit datelor Eurostat, doar 44,1% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în 2025, adică cel mai mic procent din întreaga Uniune Europeană, față de o medie europeană de 63,8%. La nivel general de populație adultă, utilizarea AI generativă în scop privat se situează la doar 25,1% în România.
În mediul de business, situația este și mai îngrijorătoare: doar 5,21% dintre companiile românești utilizează soluții avansate de inteligență artificială, față de o medie UE de 20%, cel mai scăzut procent din regiune.
Cu toate acestea, există și vești bune. Un studiu Reveal Marketing Research arată că utilizarea AI în rândul românilor din mediul urban a crescut de la 47% în 2025 la 68% în 2026, semn că adopția accelerează, chiar dacă pornește de la o bază scăzută. Încrederea în informațiile oferite de AI a scăzut însă de la 65% la 55%, ceea ce sugerează o maturizare a percepției publice.
Printre cei care utilizează deja inteligența artificială, principalele scopuri declarate sunt:
| Scop de utilizare | Pondere (2026) | Evoluție față de 2025 |
|---|---|---|
| Căutare de informații generale | 83% | Stabil |
| Sprijin la locul de muncă | 44% | +13%% |
| Educație și învățare | 39% | Stabil |
| Planificare și organizare personală | 30% | +11% |
ChatGPT rămâne platforma dominantă, folosită de 83% dintre utilizatorii de AI din România, urmată de Gemini și Microsoft Copilot. Modalitatea preferată de interacțiune este textul scris, în timp ce doar 7% aleg interacțiunea predominant vocală.
La nivel mondial, imaginea este complet diferită. Peste 122 de milioane de oameni folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială generativă precum ChatGPT, Gemini sau Claude. Un studiu McKinsey din noiembrie 2025 arată că 88% dintre organizații folosesc AI în cel puțin o funcție de business, față de 78% cu un an înainte. La nivel de firme, 20,2% din companiile OCDE foloseau AI în 2025, față de 14,2% în 2024 – adopția s-a mai mult decât dublat în doi ani.
De ce rămânem în urmă? Explicațiile sunt multiple. România are una dintre cele mai rapide infrastructuri de internet din CEE, dar adoptă tehnologia cu întârziere la nivel instituțional și educațional. Lipsa de educație digitală specifică AI, barierele lingvistice (majoritatea instrumentelor sunt optimizate pentru engleză) și o cultură organizațională conservatoare sunt factori frecvent invocați.
De altfel, chiar și în rândul cititorilor noștri – o comunitate tehnică, în general mai familiară cu noutățile tech față de media populației – 69% declară că nu folosesc AI. Ceea ce ridică o întrebare legitimă: dacă nici publicul tech nu adoptă AI, ce se întâmplă cu restul?
Voi ce credeți? Lăsați un comentariu și votați în sondajul săptămânii în curs, ca să avem ce analiza și miercurea viitoare. 😎
Participa si tu la discutie!