România își modifică direcția energetică și redirecționează fondurile europene de la proiecte fotovoltaice către sisteme de stocare, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Decizia vine după ani de investiții masive în panouri solare, fără dezvoltarea paralelă a infrastructurii de stocare. Rezultatul a fost un sistem dezechilibrat în care energia solară se produce în exces ziua, se vinde foarte ieftin, iar seara România ajunge să importe curent scump pentru a acoperi consumul.
Ministrul a explicat că, în zilele cu soare, prețul energiei poate coborî chiar la 1-2 lei/MWh, dar la orele de vârf seara importurile ajung la echivalentul a 200-500 euro/MWh. Diferența aceasta se regăsește direct în facturile consumatorilor și în presiunea pe sistem. Pentru a opri acest cerc vicios, fondurile sunt mutate către stocare, cu obiectivul instalării a aproximativ 1.500 MW în baterii industriale și sisteme la nivel de rețea până la finalul anului.
Stocarea este considerată esențială pentru a folosi energia ieftină produsă în timpul zilei și pentru a evita importurile scumpe de seară. Bateriile pot stabiliza piața, pot reduce volatilitatea prețurilor și pot ajuta rețeaua să funcționeze mai eficient. În același timp, acestea vor integra mai bine și energia produsă de prosumatori. Ministrul a subliniat că, fără o strategie coerentă, investițiile în fotovoltaic riscă să devină neperformante, deoarece producția fără stocare nu poate fi valorificată optim.
Mutarea fondurilor către stocare este, sincer, una dintre cele mai logice decizii pe care le-am văzut în ultimii ani în energia românească. Cursa după panouri fotovoltaice, fără un plan de stocare, a creat exact situația paradoxală în care România produce energie ieftină când nu are nevoie și o cumpără scump când are nevoie. Este ca și cum ai avea o grădină plină de fructe pe care nu ai unde să le păstrezi: ziua le vinzi pe nimic, seara le cumperi la preț triplu.
Deși vine târziu, schimbarea direcției ar putea aduce beneficii reale atât consumatorilor, cât și sistemului energetic. Cheia va fi implementarea rapidă și eficientă: bateriile sunt scumpe, au nevoie de infrastructură și de o planificare pe termen lung. Dacă proiectele promise devin realitate, România ar putea reduce semnificativ dependența de importuri și volatilitatea pieței. Dacă nu, riscăm doar o nouă rotire de fonduri fără efect real.
Pentru cei interesați, am descris aici procesul prin care am accesat fonduri europene pentru bateria de la sistemul meu de stocare aici.
Participa si tu la discutie!