No Tech Zone – Espressor Lollo Promac

Desi este un site dedicat tehnologiilor inovatoare, din cand in cand, parca am vrea sa evadam din lumea respectiva. Sunt momente cand simplitatea vietii ne atrage mai mult decat orice gadget nou lansat. La fel de bine, sunt domenii in care fugim cat mai mult de tot ce inseamna cutting edge technology.

Pentru mine, cafeaua este un elixir care merita si trebuie savurat. Drept urmare, din momentul in care mi-am cumparat primul espressor, am cautat sa ajung la unul cu cat mai putine dotari tehnologice. Pana la urma, am ajuns la unul mecanic, Lollo Promac:

In pub-ul din Hanovra in care mergeam sa mananc in weekendurile cand ma aflam acolo, bucatarul – un tip corpolent – imi spunea intotdeauna: „Never trust a skinny cook!”. Ca sa parafrazez, oricat de bine ar arata o cafea, un ristretto, un macchiatto sau un cappuccino facut la un aparat cu capsule, sau la un espressor automat, care calculeaza la gram ingredientele, gustul adevarat il obtii doar de la asa ceva. De aceea, in cafenele cu staif vei gasi masinarii mecanice, mari si, aparent, greoaie, nu un gadget nou-nout, plin de led-uri si de senzori.

Ca sa fiu sincer pana la capat, nu este la fel de usor sa prepari bauturi cu espressorul mecanic precum cu unul digital. Ai nevoie, mai intai de toate, de mai mult timp! Apa trebuie sa ajunga la o anumita temperatura, iar cafeaua o macini si o presezi singur un cupa respectiva. Abia apoi apesi butonul magic si cafeaua curge in ceasca!

In plus, dupa ce ai folosit functionalitatea de frotat lapte, trebuie sa astepti putin pana instalatia revine la presiunea normala. 

Nu sunt un mare consumator de cofeina – in fapt, mai degraba imi face placere sa prepar produsele pentru invitatii nostri – dar stiu sa apreciez savoarea unei cafele bune, proaspat macinata, si scursa in ceasca mea. 

Mai jos aveti cateva exemple de cappucinno (il prefer intotdeauna pe cel italian celui vienez, desi cel din urma este mai usor de realizat), latte macchiato si iced coffee preparate de mine. Sper sa gasesc cat de curand si un curs de barrista in Timisoara, pentru a ma specializa mai mult! 😉

Ca sa intelegeti si mai bine pasiunea, ganditi-va ca imi intampin musafirii cu un astfel de mic-dejun:

Acum este randul vostru – unde simtiti ca tehnologia a ajuns prea invaziva si preferati solutiile clasice, mai simple, dar – uneori – si mai scumpe? Asteptam raspunsurile voastre in rubrica de comentarii. Cine stie, poate descoperim pasiuni comune…