MINIX NEO J50C-4 este upgrade-ul mult așteptat pentru NEO N42C-4. Aduce o platformă hardware mai puternică, bazată pe arhitectura Intel Gemini Lake, oferă posibilități extinse de upgrade pentru memorie RAM și stocare și vine cu suport pentru configurații triple monitor cu rezoluții de până la 4K la 60 Hz. A fost introdus pe piață acum mai bine de un an, însă din cauza problemelor întâmpinate de Intel cu liniile de fabricație, a fost destul de greu de găsit pe piață. L-am testat intens în ultimele săptămâni și dacă merită sau nu banii voștri veți afla din rândurile ce urmează.
Procesor | Intel Pentium Silver J5005 Quad-Core, 1.5 Ghz base clock, până la 2.8 Ghz boost |
Memorie RAM | 2 x SODIMM dual channel: 4 GB DDR4 preinstalat, până la 8 GB total |
Placă grafică | Intel UHD Graphics 605 |
Stocare | 64 GB eMMC 5.1 + slot M.2 2280 SATA 6 Gbps până la 512 GB |
Conectivitate | Wi-Fi dual band b/g/n/ac, Gigabit LAN, Bluetooth 4.1 |
Conectică | 1 x HDMI 2.0 (până la 4K la 60Hz), Mini DisplayPort (până la 4K la 60 Hz), 1 x audio optic SPDIF, 1 x 3.5 mm combo audio jack, 3 x USB 3.0, 1 x USB Type-C, RJ-45 Gigabit Ethernet |
Alimentare | DC 12V/3A (maxim 36 wați) |
Dimensiuni | 139 x 139 x 30 mm |
Sistem de operare | Windows 10 Pro x64 |
Ambalaj, accesorii și construcție
Ambalajul este cel caracteristic MINIX: solid, compact și cu un aspect simplu. Pe partea din față a cutiei ne sunt prezentate caracteristicile cheie, în timp ce pe spate găsim specificațiile complete, certificările și câteva elemente de identificare.
Producătorul ne pune la dispoziție un bundle bogat de accesorii, compus dintr-un alimentator, cu adaptoare pentru diferite tipuri de prize (Schuko, UK și US), un cablu HDMI, un cadru VESA, un adaptor SPDIF (audio optic), câteva piciorușe cauciucate de rezervă, un manual de utilizare și o broșură cu întreg portofoliul de produse MINIX.
În scopul acestui review, producătorul mi-a furnizat și două accesorii opționale: un SSD M.2 SATA cu capacitate de 240 GB și Windows 10 Pro preinstalat și un modul de memorie RAM SODIMM DDR4 de 4 GB.
Conform specificațiilor listate de producător, SSD-ul are NAND TLC și asigură rate de transfer de până la 415 MB/s la citire și de până la 400 MB/s la scriere, iar memoria RAM are o frecvență de 2400 Mhz.
SSD-ul costă în jur de 40 dolari, în timp ce memoria RAM are un preț de aproximativ 25 dolari.
În vederea acomodării unui sistem de răcire activ, dar și a unor sloturi adiționale pentru RAM și SSD, MINIX J50C-4 s-a abătut nițel de la design-ul unităților fanless cu care eram obișnuiți. Astfel, de data aceasta avem o unitate un pic mai voluminoasă și prevăzută cu perforații adiționale pentru ventilație. Construcția mini PC-ului este realizată integral dintr-un policarbonat cu finisaj negru mat și măsoară 139 mm lungime, 139 mm lățime și 30 mm grosime. Creșterea ușoară a volumului nu pot spune că deranjează în vreun fel, unitatea potrivindu-se de minune în cam orice decor, indiferent că e vorba de birou sau de sufragerie. Ce deranjează în continuare e finisajul mat – un adevărat magnet pentru particule de praf și amprente.
Partea frontală găzduiește cele trei porturi USB 3.0, butonul de power, precum și o serie de perforații pentru sistemul de răcire.
Pe lateral stânga găsim portul de alimentare, cel RJ-45 pentru Gigabit LAN, Mini DisplayPort-ul, HDMI-ul, USB Type-C-ul și combo jack-ul, care, cu ajutorul adaptorului inclus în pachet, poate fi transformat în ieșire audio optică. De menționat ar mai fi că, de aceasta dată, portul HDMI este 2.0 și poate asigura output video la rezoluție de până la 4K la 60 Hz. Tot până la 4K și 60 Hz avem și prin Mini DisplayPort și USB Type-C, cu mențiunea că pentru acesta din urmă nu ni se oferă și ieșire audio. Astfel, MINIX NEO J50C-4 suportă până la trei monitoare cu rezoluție de până la 4K la 60 Hz fiecare, cu condiția ca acestea să dispună de elementele de conectică compatibile. De asemenea, dacă doriți să reduceți la minim numărul de cabluri, sistemul se poate și alimenta prin USB Type-C, de la un monitor de exemplu.
Pe latura din spate avem încă un set de perforații pentru ventilație, precum și decupajul pentru Kensington Lock.
La baza unității găsim patru piciorușe cauciucate, sticker-ul de autenticitate Windows 10, certificările și câteva elemente de identificare: model, număr serial etc. Deși oferă opțiuni de upgrade pentru stocare și memorie RAM, NEO J50C-4 nu dispune de service hatch, iar accesul la sloturile M.2 și SODIMM se face prin dezmembrarea integrală a unității. Însă stați fără griji, avem de scos doar patru șuruburi pe care le găsim sub piciorușele din cauciuc.
Din fabrică, sistemul are un singur slot SODIMM ocupat de un modul de 4 GB de memorie DDR4 la 2400 Mhz. Sistemul suportă până la 8 GB de memorie RAM în dual channel (2 x 4 GB) și SSD-uri M.2 SATA în format 2280 cu capacitate de până la 512 GB. În teorie, ar trebui să puteți folosi cam orice tip de unitate solid state și memorie SODIMM DDR4 cu frecvență de 2400 Mhz, însă pentru un plus de siguranță ar fi indicat să mergeți pe modelele testate de producător și comunitate. Mare atenție cu SSD-urile M.2 pe magistrală PCIe – acestea NU funcționează pe MINIX J50C-4, nici măcar ca unitate secundară! Eu am utilizat modelul de la MINIX de 240 GB, care este unul SATA cu TLC NAND și viteze de transfer bunicele, superioare chiar și celor menționate de producător. Are Windows 10 Pro x64 preinstalat, cu toate driverele necesare, așadar nu este necesară clonarea memoriei interne.
Și dacă tot am dezmembrat unitatea profit de ocazie și vă arat și sistemul de răcire. Acesta este similar cu unul de notebook, având un heatsink de mici dimensiuni cu bază din cupru și o turbină pentru evacuarea aerului cald. Având în vedere că procesorul are un TDP de doar 10 wați, nu ar trebui să ne lovim de episoade de supraîncălzire și nici de thermal throttling.
Dacă se dorește, unitatea poate fi fixată în spatele monitorului sau televizorului utilizând cadrul VESA din pachet. Acesta vine cu toate șuruburile necesare, așadar nu sunt necesare alte achiziții.
Totodată, sistemul de prindere este relativ simplu: bracket-ul se fixează pe monitor cu ajutorul a patru șuruburi, iar unitatea este susținută printr-un set de patru clipsuri.
Metodologie de testare și performanțe
MINIX J50C-4 este construit în jurul unui SoC Gemini Lake cu Intel Pentium Silver J5005. Procesorul dispune de patru nuclee, are o frecvență de bază de 1.5 Ghz și poate urca în turbă până la frecvența de 2.8 Ghz pentru un singur nucleu. Este un procesor cu TDP de 10 wați și livrează performanțe ceva mai bune decât Celeron N4100 prezent pe MINIX NEO G41V-4, însă nu vă așteptați să concureze cu implementările desktop de la Intel. Este, la urma urmei, un procesor destinat în principal platformelor mobile. Din fabrică, sistemul are 4 GB de memorie DDR4 la 2400 Mhz, cu posibilitate de extindere până la 8 GB printr-un modul SODIMM adițional. Din memoria RAM, între 128 – 1024 MB sunt alocați plăcii grafice integrate, în funcție de opțiunea setată în BIOS. GPU-ul este un Intel UHD Graphics 605 și are o frecvență de 250 Mhz, cu boost de până la 800 Mhz, 18 unități de execuție și suport pentru OpenGL 4.4 și DirectX 12. Principalul punct de atracție nu este performanța, fiind totuși o soluție grafică integrată cu putere de calcul modestă, ci suportul pentru configurații cu până la trei monitoare, fiecare cu rezoluție de până la 4K la 60 Hz.
În vederea evaluării performanței, MINIX NEO J50C-4 a trecut prin setul standard de teste: PCMark, 3DMark, Passmark PerformanceTest 9.0, Prime 95 26.6 și Crystal Disk Mark. Toate testele sintetice au fost rulate pe profilul de alimentare de performanță înaltă la o temperatură ambientală de aproximativ 22 °C. De asemenea, sistemul a fost evaluat și în scenarii de utilizare obișnuite, ca de exemplu în web browsing și la redare de conținut multimedia.
Producătorul a înțeles într-un final că 32 GB de memoria internă e un pic cam prea puțin pentru anumite categorii de utilizatori, așa că în cazul lui NEO J50C-4 oferă și o variantă cu 64 GB stocare eMMC 5.1. Eu am testat versiunea de 64 GB și am observat și o creștere considerabilă și a ratelor de transfer. Desigur, nu la același nivel cu o unitate SATA, însă mult mai bine decât ceea ce vedeam pe modelele anterioare prevăzute cu doar 32 GB memorie internă. În Crystal Disk Mark avem 308 MB/s la citire și 240 MB/s la scriere pentru operațiuni secvențiale (queue depth 8/1 thread) și 51 MB/s la citire și 44 MB/s la scriere pentru operațiuni random (queue depth 32/16 treads).
Cu SSD-ul M.2 MINIX instalat cifrele arată și mai bine. În cazul operațiunilor secvențiale cu queue depth 8 și 1 thread avem 554 și 474 MB/s la citire, respectiv scriere, în timp ce pentru operațiuni random cu queue depth 32 și 16 thread-uri obținem 110 MB/s la citire și 317 MB/s la scriere. Această creștere de performanță nu este vizibilă doar în teste sintetice, ci și în utilizarea de zi cu zi. În comparație cu memoria eMMC, sistemul booteaza ceva mai repede, aplicațiile se instalează și pornesc mult mai rapid și nu mai apar încetiniri la transferul unui volum mare de date. Însă trebuie să țineți cont că pe lângă configurarea inițială de pe unitatea integrată pentru activarea sistemului de operare va trebui să schimbați și ordinea de boot din BIOS sau să dezactivați complet unitatea eMMC. După părerea mea, dacă alegeți să utilizați și un SSD SATA, cel mai bine e ca memoria eMMC să rămână activă și să fie utilizată ca unitate secundară pentru stocare de date.
Chiar dacă procesorul are un TDP de doar 10 wați, producătorul a optat pentru o soluție de răcire activă. După jumătate de oră de full load în Prime 95 26.6 (fără instrucțiuni AVX), temperatura maximă înregistrată la nivelul procesorului este de 75 °C, iar media undeva pe la 71 – 72 °C. Tototdată, MINIX a mers pe o politică de thermal management ceva mai permisivă, cu limită de TDP de aproape 12 wați, iar asta permite procesorului să urce în boost pentru toate nucleele până la 2.5 Ghz. Nu intră thermal throttling, însă nici nu menține boost-ul de 2.5 Ghz pentru o perioadă îndelungată, fluctuând destul de des între 2.3 – 2.4 Ghz. Chiar și așa, performanța și temperaturile sunt mai mult decât decente pentru un sistem atât de compact. Vestea mai puțin bună e că după un load susținut de câteva minute, turațiile ventilatorului au tendința de a urca foarte sus, iar zgomotul generat nu este tocmai plăcut.
Avem Windows 10 Pro x64 preinstalat, lucru care permite utilizarea sistemului în scopuri comerciale fără a fi nevoie de achiziția unei licențe separate. După finalizarea procesului de configurare inițială, din cei 57 GB, cât are memoria internă, ne mai rămân disponibili doar aproximativ 36 GB, iar asta fără aplicarea de actualizări pentru Windows. Spațiul rămas este destul de restrâns pentru instalarea unor pachete software complexe, însă este suficient pentru Microsoft Office și alte câteva aplicații de productivitate. Cu SSD-ul M.2 nu veți avea astfel de probleme, spațiul liber disponibil fiind de 200 GB, iar dacă alegeți să formatați memoria eMMC veți avea la dispoziție un total de 257 GB. MINIX specifică o limită de 512 GB pentru unități SATA M.2, însă n-am avut pe mână o unitate de capacitate mai mare ca să vă pot spune dacă limita este sau nu una reală.
Performanța generală este considerabil mai bună decât ceea ce am întâlnit pe modelele din seria Z83 cu procesoare Intel Cherry Trail, dar și față de MINIX G41V-4 cu Celeron N4100. Deși nu oferă performanțe comparabile cu seriile de procesoare desktop de ultimă generație de la Intel, al nostru Pentium Silver J5005, în combinație cu 8 GB de memorie RAM, zboară în mai toate tipurile de activități uzuale. Navigarea pe internet, indiferent de browser, decurge fără cusur, la fel și prelucrarea de date în Word și Excel. Nu există blocaje sesizabile nici într-un multitasking mai agresiv, cu multe tab-uri în browser și câteva aplicații de productivitate deschise în paralel, iar feed-urile de pe Facebook, YouTube și Twitter se încarcă aproape instant. O contribuție importantă o are, desigur, și memoria RAM de 8 GB în dual channel. Cu doar 4 GB, cât avem din fabrică, experiența este net inferioară, cu multe blocaje și întârzieri chiar și la navigarea pe internet. Prin urmare, upgrade-ul la 8 GB de memorie RAM devine obligatoriu dacă vă doriți un sistem pregătit pentru activități office și multimedia ceva mai complexe. Accelerarea hardware pentru redare video funcționează decent în mai toate browserele web, însă cel mai bine pare că se împacă cu Microsoft Edge, unde nu există frame skipping și nici o utilizare foarte ridicată a procesorului.
De exemplu, pentru un videoclip de pe YouTube cu rezoluție 1080p și 30 fps nu avem de-a face cu frame skips și nici cu o utilizare a procesorului de peste 25%.
Un flux video de pe aceeași platformă, dar cu rezoluție 1440p arată performanțe similare – 0 frame skips și utilizare CPU de maxim 40%.
În condiții optime rulează și fluxurile 4K de pe YouTube, unde observăm o utilizare a procesorului tot de maxim 40% și 0 skipped frames.
În mod surprinzător, putem reda în condiții perfecte, fără skipped frames, chiar și stream-uri 4K cu 60 cadre pe secundă, doar că în acest caz utilizarea procesorului este ceva mai ridicată – între 50-60%.
Într-o manieră similară s-au comportat și celelalte platforme de streaming testate, HBO Go și Netflix. Cel din urmă pare să funcționeze cel mai bine prin aplicația oficială de pe Microsoft Store, cu ajutorul căreia putem reda video la rezoluție de până la 4K, însă fără HDR.
Cât despre conținutul media redat de pe un mediu de stocare local sau de pe o unitate din rețea, Intel Pentium Silver J5005, sau mai degrabă GPU-ul integrat HD Graphics 605, oferă accelerare hardware pentru standardele MPEG-2, MPEG-4 AVC (H.264), HEVC (H.265), VP8 și VP9, însă, din păcate, nu ne alegem cu suport nativ pentru HDR10. Pe partea de audio, SoC-ul suportă audio passthrough pentru DTS-HD MA 7.1, DTS-HD HR 7.1, DTS-X 7.1, Dolby True HD 7.1, Dolby Atmos 7.1 și Dolby Digital Plus 7.1. În general, decodarea funcționează conform așteptărilor, fără microstutter sau decalări ale track-ului audio, însă pot apărea situații în care conținutul nu este decodat corespunzător, fiind prezente unele probleme de performanță sau artefacte. Din ce am observat, acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori în cazul codecului VP9 Profile 2 cu 4K și HDR 10 bit. Ce ar trebui să vă intereseze e că formatele cele mai răspândite sunt redate cum trebuie în Kodi, dar și în celelalte aplicații de redare multimedia moderne cu suport pentru accelerare hardware. De exemplu, un remux AVC la rezoluție 1080p, cu audio DTS și bitrate de 25 Mbps, ca cel din captura de ecran de mai sus, este decodat corespunzător, fără pic de frame skipping și cu o utilizare medie a procesorului de până în 20%.
Așa cum era de așteptat, inclusiv remux-urile 4K H.265 sunt redate cum trebuie, cu condiția ca bitrate-ul să nu fie unul exagerat de mare. Pentru un remux cu bitrate de 50 Mbps utilizarea procesorului nu sare prea des peste pragul de 40%.
În cazul testelor sintetice trebuie să aveți în vedere faptul că mini PC-ul a fost testat cu 8 GB de memorie RAM dual channel la 2400 Mhz și cu SSD-ul SATA , așadar rezultatele pot varia simțitor față de configurația stock cu 4 GB RAM și stocare eMMC. În PCMark 10, NEO J50C-4 obține 2166 puncte, scorul având la bază media timpilor de execuție pentru diverse aplicații de productivitate. Comparativ cu NEO G41V-4, scorul este cu aprox. 20% mai bun.
Un alt utilitar de evaluare a performanțelor generale, Passmark PerformanceTest 9.0, arată un scor de 1506 puncte. Așa cum era de așteptat, principalele limitări sunt evidențiate în secțiunile de grafică 2D și 3D. Din nou, scorul este cu aprox. 20% mai bun decât pe NEO G41V-4.
Geekbench 5 este un benchark axat în mare parte pe ansamblul compus din procesor și memorie RAM. Aici avem 481 puncte pentru operațiuni single core și 1.626 puncte pentru operațiuni multi-core.
În AIDA64 Cache & Memory Benchmark, mulțumită configurației RAM dual channel, obținem rate de transfer bunicele pentru operațiunile de citire, scriere și copiere.
Deși sistemul nu este nici pe departe unul de gaming, am decis totuși să rulez testele compatibile din 3DMark. În Cloud Gate 1.1 avem 3.778 puncte, în Skydiver 1.0 2.145 puncte, în Ice Storm Extreme 1.2 17.337 puncte, iar în Fire Strike 1.1 564 puncte. Deși rezultatele sunt considerabil mai bune decât cele obținute pe G41V-4, J50C-4 tot nu are hardware-ul necesar pentru a rula jocuri recente, iar în cel mai fericit caz veți putea juca Grand Theft Auto Vice City, Half-Life (1) și Age of Empires II HD.
Dacă vreți gaming, cel mai indicat ar fi ca sistemul să fie utilizat ca Steam Link. Redă fără nici cea mai mică problemă stream-urile de jocuri de pe un sistem de gaming din rețeaua locală. Accelerarea hardware funcționează corespunzător, nu există frame skips nici pe cel mai ridicat profil de calitatea, iar utilizarea medie a procesorului este de maxim 10%.
În vederea testării adaptoarelor de rețea m-am folosit de aplicația Passmark Network Benchmark. În loc să utilizez servicii cu servere externe, care depind de conexiunea la internet și care uneori pot arăta rezultate imprecise, am decis să măsor ratele de transfer între MINIX NEO J50C-4 și un server din rețeaua locală. Prin fir nu am nicio nemulțumire. În medie, am obținut rate de transfer de aprox. 940 Mbps, adică foarte aproape de limita standardului Gigabit. Conectivitatea Wi-Fi este asigurată de un adaptor de rețea Intel 3168 AC dual band, cu viteze teoretice de până la 433 Mbps. Cu un access point de 2.4 Ghz, amplasat la aproximativ trei metri distanță, placa de rețea stabilește link la 150 Mbps, însă ratele de transfer fluctuează foarte mult, ajungând în anumite situații chiar sub pragul de 50 Mbps. Este decent, dar nu spectaculos pentru un sistem modern, și poate crea probleme la redarea de conținut video de rezoluție înaltă din rețeaua locală. MINIX NEO J50C-4 are o recepție Wi-Fi pe 2.4 Ghz acceptabilă și nu manifestă pierderi de pachete nici la distanțe mai mari de 10 metri față de access point, însă aceasta volatilitate a ratelor de transfer rămâne problematică. Am încercat să ajustez canalele, lățimea de bandă și standardele la nivelul access point-ului, însă în zadar – tot n-am văzut viteze mai mari de 70 Mbps.
Prin 5 Ghz lucrurile stau ceva mai bine – link la 433 Mbps, o medie a vitezelor de 247 Mbps și fluctuații minime. Problema e însă acoperirea, specifică access point-urilor pe 5 Ghz. La distanțe mai mari de 5-6 metri față de AP, conexiunea devine instabilă, vitezele scad simțitor și deseori apar pierderi de pachete. Concluzia: utilizați pe cât posibil o conexiune prin cablu.
Legat de BIOS, aflați că acesta funcționează doar în mod UEFI – irelevant pentru Windows 10, însă cu potențiale probleme pentru alte sisteme de operare, cum ar fi unele distribuții de Linux. Ca opțiuni, BIOS setup-ul nu este unul complex, având o interfață grafică simplă, fără control prin mouse, și destul de puține ajustări. Dispune însă de setările obișnuite: wake on LAN, restore on power loss, dezactivare sunet POST, RTC wake-up (pornire automată la o oră prestabilită) și standard combo jack (Apple sau Nokia/Samsung), precum și de câteva opțiuni avansate, cum ar fi politică de turație a ventilatorului (manual, smart mode și full mode) și power limit.
Concluzie
MINIX NEO J50C-4 oferă cam tot ce ți-ai putea dori de la un mini PC: design ultra compact și solid, platformă hardware puternică, posibilități extinse de upgrade și multe opțiuni pe partea de conectică. Oferă, de asemenea, suport pentru configurații triple monitor la rezoluții de până la 4K la 60 Hz, un sistem de răcire activ, care ține temperaturile sub control fără pic de thermal throttling și licență de Windows 10 Pro care îl face numai bun pentru uz comercial. Principalele bile negre sunt la capitolele conectivitate Wi-Fi și zgomot.
Disponibilitate și preț pentru varianta de 64 GB: 1.949 Lei la eMAG, 314 dolari pe Aliexpress (aprox. 1400 Lei, fără TVA) sau 385 dolari (aprox. 1.725 Lei) la Gearbest.
Pro:
- Două sloturi SODIMM pentru memorie RAM
- Suport pentru SSD-uri M.2 SATA
- Suport pentru configurații triple monitor
- Bracket VESA inclus în pachet
Contra:
- Ventilator gălăgios în load
- Performanțe Wi-Fi