Căutarea planetelor extrasolare trece printr-o schimbare semnificativă. Odată cu lansarea telescopului spațial Kepler și a satelitului TESS, oamenii de știință au descoperit mii de exoplanete folosind metode indirecte. Dar, cu recent lansatul telescop spațial James Webb (JWST), accentul se pune acum pe caracterizarea acestora. În acest proces, cercetătorii analizează spectrele de emisie ale atmosferei exoplanetelor pentru a identifica semnături chimice asociate cu viața.
Totuși, există controverse legate de tipurile de semnături pe care ar trebui să le căutăm. Astrobiologia folosește viața pe Pământ ca șablon pentru căutarea vieții extraterestre, la fel cum vânătorii de exoplanete folosesc Pământul ca standard pentru „locuibilitate”. Însă, mediul și viața pe Pământ au evoluat semnificativ de-a lungul timpului. Un studiu recent arată cum astrobiologii ar putea căuta viață pe TRAPPIST-1e bazându-se pe condițiile care existau pe Pământ acum miliarde de ani.
Echipa de cercetare, formată din astronomi și astrobiologi de la Universitatea Exeter și alte instituții internaționale, a publicat studiul „Biosignatures from pre-oxygen photosynthesizing life on TRAPPIST-1e” în jurnalul Monthly Notices of the Royal Astronomical Society (MNRAS).
Sistemul TRAPPIST-1 a atras atenția din 2016, când au fost confirmate trei exoplanete, numărul crescând la șapte în anul următor. Fiind un sistem cu o stea pitică roșie de masă mică și temperatură scăzută, există întrebări nerezolvate despre locuibilitatea planetelor sale. Stelele pitice roșii sunt cunoscute pentru activitatea lor variabilă și instabilă, care poate afecta fotosinteza.
Cu atât de multe planete stâncoase care orbitează stele pitice roșii, inclusiv cea mai apropiată exoplanetă de sistemul nostru solar (Proxima b), mulți astronomi cred că aceste sisteme ar fi ideale pentru căutarea vieții extraterestre. Însă, aceste planete ar trebui să aibă atmosfere groase, câmpuri magnetice puternice și mecanisme eficiente de transfer de căldură. Telescopul JWST și alte telescoape de generație următoare, cum ar fi Extremely Large Telescope (ELT) propus de ESO, ar putea ajuta la determinarea acestor condiții.
Cu toate acestea, întrebarea rămâne: ce semnături biologice ar trebui să căutăm? Atmosfera și viața de pe Pământ au evoluat enorm în ultimele patru miliarde de ani. În timpul Eonului Arhean (acum 4-2,5 miliarde de ani), atmosfera Pământului era compusă predominant din dioxid de carbon, metan și gaze vulcanice, și existau doar microorganisme anaerobe. Abia în ultimele 1,62 miliarde de ani au apărut forme de viață multicelulare complexe.
Aceste etape evolutive sugerează că multe planete ar putea să nu dezvolte viață complexă. Ipoteza Marelui Filtru susține că, deși viața ar putea fi comună în Univers, viața avansată ar putea să nu fie. Astfel, biosferele microbiene simple ar putea fi cele mai comune. Cheia este să identificăm semnături biologice care corespund vieții primitive și condițiilor de pe Pământ de acum miliarde de ani.
Dr. Jake Eager-Nash, cercetător la Universitatea Victoria și autor principal al studiului, explică: Istoria Pământului oferă multe exemple despre cum ar putea arăta planetele locuibile și este important să înțelegem semnăturile biologice în contextul istoriei Pământului, deoarece nu avem alte exemple de viață pe alte planete.
Echipa a creat un model care consideră condițiile Arheene și modul în care viața timpurie consuma anumite elemente și adăuga altele. Acest model sugerează că bacteriile simple din oceane consumau hidrogen și monoxid de carbon, producând carbohidrați și metan. Concentrațiile de gaze în atmosferă ar fi reflectate în semnături detectabile. Aceste descoperiri deschid calea pentru căutarea vieții pe planete arheene orbitând stele pitice roșii și stele similare cu Soarele.
Toate articolele noastre despre sistemul solar Trappist-1 le găsiți aici.
Sursa: universetoday.com
Lasa un comentariu!