Misiunea Curiosity Rover, lansată de NASA în 2011 și activă pe Marte din august 2012, continuă să aducă informații revelatoare despre istoria geologică a planetei roșii.
Recent, roverul a descoperit dovezi care indică existența unor lacuri și iazuri antice fără gheață, bazându-se pe analiza unor ondulații asemănătoare celor observate pe fundurile nisipoase ale lacurilor terestre. Aceste forme, considerate a fi urmele lăsate de apă lichidă mișcată de vânt, sugerează că Marte a avut, cu 3,7 miliarde de ani în urmă, corpuri de apă deschise către atmosferă, fără acoperire de gheață.
Obiectivul principal al roverului Curiosity este de a studia climatul și geologia regiunii din jurul craterului Gale pentru a determina dacă condițiile din trecut puteau susține viața microbiană. Dotat cu instrumente avansate, precum camere de înaltă rezoluție și dispozitive pentru analiza atmosferei și a solului, Curiosity continuă să furnizeze informații esențiale despre trecutul planetei.
Într-un studiu publicat recent în revista Science Advances, cercetătorii de la Caltech, inclusiv John Grotzinger și Michael Lamb, au detaliat descoperirea a două seturi de ondulații fosilizate. Acestea indică faptul că lacurile antice de pe Marte erau suficient de calde și dense pentru a susține apă lichidă expusă direct atmosferei. Modelele computerizate create pe baza acestor ondulații, care au o înălțime de aproximativ 6 mm și sunt separate de 4-5 cm, sugerează că lacurile erau relativ puțin adânci, cu adâncimi de cel mult 2 metri.
Unul dintre seturile de ondulații, denumit Prow, a fost descoperit într-o zonă care fusese cândva acoperită de dune de nisip suflate de vânt. Celălalt set a fost identificat în formațiunea stâncoasă Amapari Marker Band, bogată în sulfați. Aceste locații, provenind din perioade ușor diferite, sugerează că Marte a avut o atmosferă mai densă și mai caldă în mai multe etape sau pe o durată extinsă.
Descoperirile recente ale roverului Curiosity oferă o perspectivă fascinantă asupra condițiilor timpurii de pe Marte și sprijină ipoteza că planeta a avut corpuri de apă lichidă distribuite pe suprafață. Studiile viitoare vor încerca să determine cât de răspândite erau aceste lacuri antice și să aducă noi informații despre climatul și atmosfera planetei roșii în trecut.
Pentru cei interesati de domeniul asta as avea 2 recomandari de podcasturi:
Planetary radio- produs de The Planetary society (l-au avut ca fondator pe Carl Sagan)
Houston we have a podcast- podcast oficial produs de NASA.