În contextul economic actual, când România se confruntă cu provocări bugetare majore și deficit crescut, este momentul să discutăm despre prioritățile reale ale investițiilor publice.
Deși programele Rabla și Casa Verde au câștigat popularitate printre români, consider că o suspendare temporară a acestora ar putea elibera resurse financiare cruciale pentru investiții în infrastructura de bază a țării.
Această poziție poate părea controversată într-o eră în care sustenabilitatea ecologică este pe agenda politică globală, dar realitatea economică românească necesită decizii pragmatice și realistice despre alocarea fondurilor publice.
Înainte de a începe cu punctele pe care îmi structurez opinia, să începem cu începutul. Ideea editorialului mi-a venit după ce am citit comentariile de la articolul de vineri. Cum suspendarea nu este o certitudine, deși eu cred cu tărie că se va ajunge acolo, ce scriu mai jos sunt doar chestiuni ipotetice în cazul în care Guvernul va face acest anunț.
Pe de altă parte, sunt beneficiar de program Casa Verde, la fel ca și Darius. Am scris despre experiențele noastre aici și aici. Așa că nu voi fi ipocrit să declar că nu înțeleg utilitatea acestor programe, doar că nu le consider oportune în condițiile bugetare de acum. Apropo, avem în plan să aplic pentru panouri pentru casa de la țară a părinților mei și a soacrei, iar cel târziu la anul să cumpărăm o mașină EV prin Rabla Plus. 🙂
De ce aceste programe au devenit o povară pentru bugetul de stat
Programul Rabla, lansat în 2005, a început ca o inițiativă pentru înnoirea parcului auto național și reducerea poluării. Prima de casare se menține la 7.000 lei, respectiv 10.000 lei în cazul predării a două autovehicule uzate, iar de-a lungul anilor, sute de mii de români au beneficiat de aceste stimulente financiare.
Programul Casa Verde, prin componentele sale fotovoltaice, a cunoscut o explozie a cererii. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) intenționează să aloce un buget record de 2,2 miliarde de lei pentru programul Casa Verde Fotovoltaice în 2025. Doar în 2024, fondurile din prima etapă s-au epuizat în mai puțin de 3 minute, demonstrând o cerere uriașă care depășește capacitatea bugetară.
Problema fundamentală este că aceste programe au devenit victime ale propriului succes. Cererea exponențială transformă aceste măsuri din stimulente ocazionale în adevărate găuri negre bugetare. Pentru 2025, doar programul Casa Verde solicită 2,2 miliarde lei, în timp ce programul Rabla necesită fonduri suplimentare de sute de milioane lei anual.
Impactul cumulat asupra bugetului de stat devine nesustenabil într-un context în care România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de bază, în sistemul sanitar și în educație. Aceste programe, deși benefice pentru anumite categorii de cetățeni, nu adresează necesitățile structurale ale țării.
Ce este mai trist este că nu s-au dezvoltat industrii pe orizontală pentru aceste programe. OK, avem cele două fabrici mari de automobile – de la Pitești și Craiova – și câteva firme de montatori de panouri, dar avem fabrici de producție a panourilor, invertoarelor sau a bateriilor de stocare. La Rabla stăm ceva mai bine, pentru că Dacia și Ford vând majoritatea mașinilor din cele două programe auto, dar să nu uităm că la EV Tesla venea tare din spate, iar Spring-ul este produs și importat din… China!
Comparații care pun în perspectivă prioritățile naționale
Pentru a înțelege magnitudinea acestor cheltuieli, să facem câteva comparații edificatoare. Bugetul combinat al programelor Rabla și Casa Verde pentru doi ani consecutivi (aproximativ 5 miliarde lei) ar putea finanța:
- Infrastructura de transport: Cu acești bani s-ar putea construi aproximativ 100-120 de kilometri de autostradă, echivalentul conexiunii dintre două orașe majore. În contextul în care România are una dintre cele mai deficitare rețele de autostrăzi din Europa, această prioritizare pare evident superioară subvențiilor pentru mașini și panouri solare.
- Sistemul sanitar: Aceeași sumă ar putea construi 8-10 spitale regionale moderne, complet echipate, sau ar putea renova și moderniza peste 50 de spitale existente la standarde europene. Având în vedere criza din sistemul sanitar românesc, această alocare ar salva efectiv vieți omenești.
- Educație și cercetare: Fondurile ar putea construi 15-20 de campusuri universitare moderne sau ar putea finanța programe de cercetare și dezvoltare pe termen lung, investiții cu impact direct asupra competitivității economice naționale.
Aceste comparații nu sunt doar exerciții teoretice, ci reflectă alegeri reale de politici publice. Fiecare leu cheltuit pe subvenții pentru bunuri de consum este un leu care nu se investește în infrastructura care ar putea genera creștere economică pe termen lung și ar putea beneficia întreaga populație, nu doar pe cei care își permit să cumpere mașini noi sau panouri solare.
Necesitatea unei abordări holistice pentru reducerea cheltuielilor publice
Da, știu, pentru un asemenea subiect fierbinte, cuvinte de genul celor de mai sus pot fi considerate nepotrivite, dar rămâneți până la final, vă rog.
Suspendarea temporară a programelor Rabla și Casa Verde nu ar trebui să fie o măsură izolată, ci parte dintr-o strategie mai largă, mai complexă și mai bună de optimizare a cheltuielilor publice. România are nevoie de o reformă structurală a sectorului bugetar care să includă reduceri inteligente de personal și salarii în anumite sectoare supradimensionate.
Sectorul bugetar românesc s-a extins considerabil în ultimii ani, cu posturi create adesea din considerente politice mai degrabă decât din necesități administrative reale. O analiză obiectivă ar identifica rapid departamente și instituții unde se poate face economie substanțială fără a afecta calitatea serviciilor publice.
Nu susțin doar reduceri fără cap, ci optimizări bazate pe analize de eficiență și productivitate. Multe instituții publice funcționează cu personal redundant sau cu structuri administrative supradimensionate care absorb resurse fără a genera valoare proporțională pentru cetățeni. Cât timp am fost consilier local, am încercat fără succes să conving primarul ca în locul unei casierițe care se pensiona să achiziționăm un soft pentru plata online a taxelor locale (putea fi și simpla înrolare în sistemul ghișeul.ro) și un infochioșc pentru a interacționa cu contribuabilii. Nu de alta, dar aveam deja o casieriță, deci nu am văzut rostul pentru încă una la o populație de 10.000 de locuitori și cam o treime de case.
Reforma salariilor din sectorul bugetar ar trebui să urmeze principii meritocratice clare, cu diferențieri bazate pe performanță și responsabilitate, nu pe vechime sau afiliații politice. Aceasta ar genera nu doar economii bugetare, ci și creșterea calității administrației publice.
Concluzie: Realismul economic versus popularitatea politică
Recunosc că această poziție nu va fi populară. Programele Rabla și Casa Verde au beneficiari vizibili și vocali, care vor protesta împotriva oricărei suspendări. Însă responsabilitatea față de viitorul economic al țării impune decizii dificile și uneori nepopulare. Altfel spus, câteodată e nevoie să îți fie și rău ca să ajungi să îți fie bine!
Suspendarea temporară a acestor programe nu înseamnă abandonarea definitivă a obiectivelor de mediu sau a modernizării parcului auto. Înseamnă recunoașterea faptului că România nu își poate permite luxul de a subvenționa bunuri de consum în timp ce infrastructura de bază se deteriorează și serviciile publice esențiale sunt subfinanțate.
Economia realizată ar putea fi redirecționată către investiții cu impact multiplicator în economie: autostrăzi care facilitează comerțul, spitale care îmbunătățesc calitatea vieții, programe educaționale care pregătesc forța de muncă pentru viitor. Acestea sunt investițiile care construiesc cu adevărat o țară modernă și competitivă.
România are nevoie de lideri politici care să aleagă realismul economic în locul popularității pe termen scurt. Doar așa putem construi fundația solidă pentru prosperitatea pe termen lung a tuturor românilor, nu doar a celor care își permit să acceseze subvențiile actuale.
PS: Știu, suspendarea acestor programe pe ultima sută de metri va avea și efecte negative – companii care vor rămâne cu stocuri de materiale sau mașini, creșterea numărului de mașini vechi (care oricum sunt multe) și păgubirea unor cetățeni care au dat deja avans pentru mașini noi. Tocmai de aceea, dacă aș fi eu la butoane, aș suspenda într-adevăr programele, dar aș permite celor cu avans dat să beneficieze de ele.
*Photo credit: RomaniaTV
Programele Rabla și Casa Verde din România sunt finanțate în principal din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS – sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii). Aceste fonduri sunt gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și, conform reglementărilor europene, pot fi utilizate exclusiv pentru proiecte care contribuie la reducerea emisiilor și protecția mediului.
Așadar, chiar dacă România ar dori să redirecționeze acești bani către infrastructură, sănătate sau educație, nu este legal posibil în cadrul actualului cadru european. Banii nu provin din bugetul general al statului, ci dintr-un mecanism dedicat tranziției verzi și combaterii schimbărilor climatice
Fondurile respective nu pot fi realocate către alte domenii, ci doar redistribuite între programe de mediu.
Zic să ne mai informăm şi noi înainte de publicarea unei asemenea mizerii, succes.
Corect. Insa, in contextul actual, in care fix CE cere sa ne ajustam bugetul, esti convins ca nu va accepta redirectionarea fondurilor? De asemenea, AFM nu are doar alocari de la certificate verzi, ci si unele 100% de la buget. Zic sa ne mai informam si noi inainte de publicarea unor comentarii prima data pe site, cu pseudonim si nu cu nume!
Apreciez munca făcută corect şi transparent fără dezinformări. Articolul publicat este despre programul Rabla şi Casa verde. Demonstraza, te rog, faptul că aceste programe au finanţare 1 leu de la bugetul de stat. De asemenea, te rog, dă un exemplu de un program de la AFM exclusiv care are finanţare 100% de la bugetul de stat. Mai scriu o dată(mai detaliat) de unde provine „bugetul AFM”.
-Vânzarea certificatelor de emisii de carbon (EU ETS)
-Contribuții de la producători/importatori de echipamente și ambalaje
-Taxe de mediu (de ex. timbrul de mediu, taxe pentru poluatori)
-Dobânzi și penalități aplicate firmelor care nu respectă legislația de mediu.
Cum sa nu, iti las link si te poti documenta.
https://www.afm.ro/main/informatii_publice/situatie_plati/2024/executie_bvc-2024_12_31.pdf
Cred ca inainte sa tai de la unii, sa dai la altii ar trebui scuturat putin sistemul pentru a mai scapa de paraziti.
In cazul de fata, ce ar fi daca am scapa de niste baieti destepti din energie?
Appropo de sistemul de sanatate, acolo principala problema nu este lipsa banilor ci jaful generalizat.
Nu ai cum sa scapi, legile sunt date fix pentru ei, ca si aia recenta cu „market makers” pe piata de energie care in esenta sunt speculatori care ridica preturile.
Sau cu cumpensarea universala, in loc sa compenseze o suma fixa din pretul energiei electrice astfel incat sa lase intact mecanismul de piata, Statul a plouat cu bani peste tot distrugand concurenta, inclusiv peste cei care vindeau kwh cu 9 lei (da, existau si firme din asta) compensand aberand toata suma, de la pretul social pana la cel pretins de furnizor.
Panourile solare sunt o alata aberatie costisitoare, ca baietii destepti sa cumpere energie la preturi de nimic (sau negative) si sa o vanda clientilor la preturi premium.
De ce nu se da o lege ca pretul de furnizare sa urmeze pretul de achizitie si in cazul in care el scade, nu doar creste?
Pe langa dificultatile tehnice de integrare in retea produc vara excesiv (practic degeaba), putin toamana si primavara iar iarna mai deloc. Si nu, bateriile nu rezolva problema ci adauga probleme suplimentare.
Daca e musai de folosit „verde” banii de ce nu se fac cu ei o alta unitate la Cernavoda? Energie mai ieftina decat cea solara si „la cerere” nu cum bate vantul/soarele, fara probleme de a fi integrata in retea asa cum sunt zeci de mii de prosumatori si sute de parcuri.
Situatia e mult mai complexa si complicata de atat. Cateva aspecte care trebuie luate in calcul:
1. Programul Rabla aduce bani la buget, cheltui 1 leu, aduci 2 lei, prin TVA si alte taxe.
2. Oprirea programului in timpul jocului n-aduce decat prejudicii: atat dealerilor cat si persoanelor fizice
In acelasi timp, cand Rabla s-a redus de la 10k euro la 5k euro si pretul Daciei Spring, cu Rabla, s-a ajustat asa incat sa coste la fel ca inainte de reducere, deci e clar ca, la multi producatori, banii de Rabla se duc direct in buzunar la producator, cumva aici e de discutat cum se poate face sa nu se mai intample asta.
Pe de alta parte, Tesla de exemplu, si poate si altii, nu face asta. Are aceleasi preturi in toate tarile, indiferent daca exista subventii sau nu si cat e valoarea acestora.
Total de acord cu tine (mai ales pct1) , m-ai scăpat sa mai scriu atât de mult 🙂
La punctul unu, as vrea sa vad unde un leu dat subventie aduce doi lei la buget si pe cat timp. Pe de alta parte, si daca e asa, sa zicem ca se aduc trei lei, ideea de baza e ca acum e nevoie de cashflow la buget in mod rapid, iar ce spui tu e pe perioada lunga
E o fantezie, 1 leu nu aduce 2, tva e 19% nu 200% iar preturile cu „rabla” s-au ajustat in asa fel incat ofertele deja includ „rabla” deci asta se traduce in preturi mai mari pentru consumatori.
Scoateti „rabla” si in 1-2 ani preturile vor fi fix aceleasi de acum, furnizorul si dealerul vor renunta la o mica marja din profit pentru a-si mentine vanzarile.
Uite o opinie și mai nepopulară: subvențiile de acest fel și intervenția statutului creează dezechilibre economice și ar trebui eliminate definitiv. În loc să ofere subvenții, statul mai bine ar renunța la certificatele de emisii prin care sunt finanțate aceste programe.
Oamenii nu cumpără mașini vechi pentru că le plac în mod deosebit, ci pentru că nu-și permit altceva. Un mediu fiscal mai relaxat le-ar lăsa oamenilor mai mulți bani în buzunare și le-ar permite să cumpere mașini noi. Ca om de rând care plătește peste jumătate din ce câștigă în taxe, impozite și accize, e greu spre imposibil să-ți permiți o mașină nouă.
In toate tarile socialiste omul de rand plateste undeva la 50% impozite. Ba chiar mai mult daca are ghinionul sa nu fie chiar de rand, si sa aiba un salariu brut care „sare” pragul.
Singurul fel in care relaxezi fiscal populatia este sa aplici modelul american. Platesti medic (daca cumva mai ai si vreo urgenta si e nevoie de ambulanta o platesti si pe aia). Platesti scoala, e treaba ta ce faci la pensie.
Esti angajat/concediat de azi pe maine fara vreun motiv. Si muncesti 12-16 ore pe zi.
Ce am scris aici este comparatia mea intre unele persoane pe care le cunosc bine in US, si ce am trait eu prin europa socialista.
Ce nu se poate compara este venitul mult mai mare din US rezultat in urma acelor 12-16 ore de munca (weekend-urile incluse), fata de venitul din europa. DAR fara nevoie de medici si fara scoala (ca deh n-au copii) si fara grija pensiei.
So, eu unul nu cred ca asa ceva poate fi conceput macar in vreo tara din Europa. Stiu ca Elvetia e pe directia asta cat de cat, dar ala e un caz izolat.
In Romania nu cred ca ar fi posibil, si nici nu cred ca ar exista vreun politician care sa aiba magar curajul sa propuna asa ceva ca subiect de discutie.
Socialismul e cel mai mare inamic pentru bunăstare, dar cum majoritatea românilor vor ca statul să le dea și să le facă, noi n-o să avem niciodată capitalism adevărat. Piața liberă e o iluzie în România și în mai toate statele UE. Aș prefera să dau cât mai puțin spre deloc de la stat și să nu am niciun „beneficiu”. De sănătate și altele se poate ocupa mediul privat și în condiții mult mai bune.
Mie unul îmi place modelul american. Acolo cine muncește are, iar cine e leneș moare de foame. Apropo, un american muncește în medie aprox. 34 ore pe săptămână, nu știu de unde ai scos 12 – 16 ore pe zi.
Trebuie sa va pensionati sa va dati seama unde traiti?
Statul este esuat !
Sa ne facem valizele si zburam pe alte meleaguri, aici nu se mai poate !!!
Stimate domn,
Sunteti in eroare. 99% din bugetul AFM sunt din certificate verzi si alte taxe.
Banii nu pot fi utilizati in alte scopuri.
Detalii aici
https://youtu.be/ChwUOgE8-lw
https://tribunanoua.ro/afm-suspenda/