Un studiu publicat recent de Microsoft și Carnegie Mellon confirmă ceea ce mulți dintre noi bănuiam deja: utilizarea excesivă a tehnologiilor AI ne poate afecta capacitățile cognitive.
Studiul, realizat pe un eșantion de 319 persoane, arată că, în anumite medii de lucru, dependența de AI-ul generativ poate duce la „amnezie digitală”. Cu alte cuvinte, utilizatorii acestor tehnologii pot deveni în totalitate dependenți de AI și nu își mai pot desfășura activitățile zilnice fără ele. Și mai grav, inteligența artificială pare să afecteze și gândirea critică. Practic, utilizatorii obișnuiți să lucreze zilnic cu instrumente AI tind să nu proceseze și să nu pună la îndoială informațiile primite, iar acest lucru poate fi problematic având în vedere tendința algoritmilor de a „delira” și de a prezenta informații false.
Studiul a mai arătat și că persoanele care utilizează frecvent modelele generative AI tind să nu vină cu soluții creative în rezolvarea unor probleme în comparație cu cei care gândesc și iau decizii pe cont propriu. Altfel spus, utilizatorii ajung să nu mai gândească cu capul lor și se bazează exclusiv pe informațiile și argumentele prezentate de AI.
Cu alte cuvinte, AI-ul, deși foarte util mai ales în procesarea rapidă a unor cantități mari de date, ne poate și îndobitoci. Acest lucru este tot mai vizibil și în sistemul educațional, unde elevii și studenții, în loc să analizeze și să argumenteze anumite subiecte pe cont propriu, aleg să pună la treabă AI-ul. Scutesc timp pe moment și se bucură că păcălesc sistemul, însă pe termen mai lung capacitatea de învățare le poate fi grav afectată.
Via Tweaktown
In Romania ar trebui interzisa AI… avem deja suficienti dobitoci.
Pe noi s-ar putea sa ne ajute daca punem intrebarile corecte, tinand cont ca oamenii nu pot gandi pentru ei.
“Călin Georgescu este cunoscut pentru pozițiile sale suveraniste și critice la adresa Uniunii Europene. De-a lungul timpului, a promovat idei care pun accent pe independența României față de influențele externe, inclusiv cele venite din partea UE și NATO. În declarațiile sale, a susținut adesea o apropiere de Rusia și China, în detrimentul alianțelor occidentale.
Dacă susții un parcurs pro-european al României, cu integrare mai profundă în UE și valorile democratice occidentale, atunci pozițiile lui Georgescu sunt mai degrabă în contradicție cu aceste principii. Dacă, în schimb, ești înclinat spre o viziune naționalistă și eurosceptică, atunci ar putea părea o opțiune viabilă.
Depinde ce înțelegi prin „pro-european” și ce așteptări ai de la un lider politic în acest context.”