După mai bine de doi ani în care multe companii au prezentat inteligența artificială drept soluție pentru reducerea costurilor și automatizarea unor departamente întregi, apar tot mai multe semnale că strategia nu funcționează mai deloc în practică. Fenomenul este descris tot mai des drept AI boomerang effect: companiile concediază oameni pe fondul promisiunilor AI, apoi descoperă că tehnologia nu poate acoperi complet activitatea acestora și ajung să reangajeze personal.
Un raport publicat de Forrester estima încă de la finalul anului 2025 că aproximativ jumătate dintre concedierile atribuite AI ar putea fi inversate în mod discret. Totodată, datele Visier indică o creștere a angajărilor de tip boomerang, adică foști angajați care se întorc la aceeași companie după concedieri.
Explicația este relativ simplă. AI-ul poate accelera anumite sarcini repetitive, genera texte, scrie cod, sintetiza documente sau prelua fluxuri de suport de bază. Totuși, în multe companii, aceste instrumente nu pot înlocui complet experiența umană, judecata de business, contextul intern, relația cu clienții sau capacitatea de a lua decizii în situații ambigue. Astfel, reducerile de costuri promise pot deveni rapid pierderi operaționale în practică.
Efectul nu este însă uniform. Unele roluri de suport, marketing, customer service sau producție de conținut rămân expuse automatizării, iar reangajările nu înseamnă neapărat revenirea pe aceleași poziții și cu aceleași salarii. În multe cazuri, companiile caută oameni care pot lucra eficient cu instrumente AI, nu angajați care să revină la modul vechi de lucru. Pentru piața muncii, concluzia este că AI-ul nu dispare, dar nici nu înlocuiește atât de simplu oamenii pe cât au sugerat unele companii. Cel mai probabil, direcția corectă va fi una hibridă: angajați mai productivi cu AI, nu organizații construite exclusiv pe automatizare.
Sursa: Techspot
Participa si tu la discutie!