U12+ este principalul flagship al taiwanezilor de la HTC pentru anul 2018. Cum telefoanele cu diagonale mici scad în popularitate, HTC a decis ca anul acesta să renunțe la varianta mică, de bază, și să lanseze direct modelul plus, cu toate avantajele aferente: display generos, camere foto duale și acumulator încăpător. Prin această strategie compania și-a dorit să le dea de înțeles consumatorilor că le oferă din start cele mai bune dotări și că nu mai sunt nevoiți să aștepte o variantă îmbunătățită spre sfârșitul anului. Noul model aduce un display SuperLCD 6 cu diagonală de 6 inci, un chipset Qualcomm Snapdragon 845, 6 GB de memorie RAM și 64 GB spațiu de stocare. Acumulatorul are o capacitate de 3500 mAh, cu 430 mAh mai puțin decât cel de pe HTC U11+, însă, după veți vedea în secțiunea dedicată, autonomia este mult mai bună. În materie de conectivitate, ne alegem cu Wi-Fi, în standardele b, g, n și ac, 4G LTE Cat18, Bluetooth 5.0 și A-GPS.
Primim și două sisteme dual camera, pe față și pe spate, pentru zoom optic și portrete cu bokeh cât mai reușite. Pe spate avem un senzor de 12 MP, cu f/1.8, OIS și dual pixel PDAF, și unul de 16 MP, cu f/2.6, iar pe față doi senzori de 8 MP, cu f/2.0. Totodată, HTC U12+ vine și cu o versiune actualizată de Edge Sense, prin care puteți defini mai multe acțiuni și aplicații pentru squeeze (strângerea ramelor laterale), precum și cu butoane fizice fără declanșatoare mecanice. Acestea din urmă se folosesc de senzorii de presiune din ramele laterale și reprezintă principalul motiv pentru care am amânat publicarea recenziei. Vedeți voi, terminalul primit la review a venit cu o versiune de software inițială, care manifesta foarte multe probleme la nivelul butoanelor. Acestea se declanșau foarte greu, uneori chiar deloc, și manifestau ghost touches la trecerea telefonului în plan landscape. Problema a fost adresată printr-un update de software sosit în luna august, însă tot există o oarecare întârziere în ceea ce privește feedback-ul.
HTC U12+ a stat la mine mai bine de două luni, timp în care l-am întors pe toate părțile, am instalat pe el toate aplicațiile uzuale și l-am folosit ca telefon principal o bună perioadă de timp. Cu excepția butoanelor, nu m-am lovit de alte probleme serioase. Este un smartphone de top excelent, capabil să concureze cu mai toți greii industriei. Veți descoperi de ce în rândurile ce urmează.
Specificații HTC U12+:
- Display: Super LCD6 6.0″ 18:9, rezoluție QHD+ (1440 x 2880 pixeli), 80.3% raport corp/ecran; spațiu de culoare DCI-P3, certificare HDR-10
- Conectivitate: Wi-Fi b/g/n/ac, 4G LTE Cat18 (1200 Mbps downstream/150 Mbps upstream), Bluetooth 5.0 cu A2DP, aptX HD și LE, A-GPS
- Chipset: Qualcomm Snapdragon 845 (Octa-Core, 4 nuclee 2.8 Ghz Kryo 385 Gold și 4 nuclee Kryo 385 Silver, GPU Adreno 630)
- Memorie RAM: 6 GB
- Memorie internă: 64/128 GB + slot pentru card microSD de până la 512 GB
- Cameră foto principală: dual camera 12 MP f/1.8, 1.4 µm, OIS, dual pixel PDAF, laser AF; 16 MP, f/2.6, 1.0 µm, 2x zoom optic, AF; dual-LED dual-tone flash; înregistrare video 4K@60fps, 1080p@60/240fps, 1080@30fps, HDR, 24-bit/96kHz stereo audio
- Cameră foto secundară: 2 x 8 MP, f/2.0, 1.12 µm
- Acumulator: Li-Ion 3500 mAh
- Conectică: USB 3.1 Type-C, Qualcomm Quick Charge 3.0
- Sistem de operare: Android 8.0 Oreo, cosmetizat prin HTC Sense UI
- Certificat IP68 pentru protecție la lichide și praf
- Variante de culoare: Translucent Blue, Ceramic Black, Flame Red
- Garanție: 24 luni
Ambalaj și accesorii
Eu am primit pentru testare o unitate de preproducție, așadar nu vă pot spune cum se prezintă ambalajul retail. Accesoriile sunt cele obișnuite: încărcător cu fast charging (Qualcomm Quick Charge 3.0), cablu USB Type-C cu lungime de un metru, căști HTC USonic cu noise cancellation, husă de protecție din policarbonat transparent și cârpă din microfibră. După cum probabil ați observat, lipsește dongle-ul de conversie pentru audio jack. Acesta se achiziționează separat la prețul de 12,90 Euro.
Construcție, display și audio
La capitolul design nu pot spune că sunt foarte mari diferențe în comparație cu modelul din generația anterioară. HTC U12+ adoptă aceeași rețetă de design „Liquid Surface”, cu sticlă reflectivă pe spate, rame metalice și margini ușor curbate. Este mai subțire, mai îngust și mai ușor decât HTC U11+, însă aceste detalii nu prea se văd cu ochiul liber. Telefonul are o grosime de 8.7 mm și cântărește 188 grame, fiind așadar mai gros și mai greu decât majoritatea flagship-urilor cu ecran de 6 inci. Cu toate acestea, arată extrem de bine și se așează perfect în palmă, iar calitatea construcției este exact așa cum te-ai aștepta de la un smartphone HTC: solidă și cu îmbinări perfecte. Stratul oleofobic de pe spate pare a fi mai bun decât pe celelalte flagship-uri din sticlă, în sensul că nu prinde la fel de ușor urmele de amprentă, însă, din păcate, nu reușește să asigure o aderență prea grozavă. Dispozitivul se laudă și cu certificarea IP68, pentru protecție la contactul cu lichide și praf, dar și cu ramele înguste din jurul ecranului, ce asigură un raport corp/ecran de aproximativ 80%. La momentul publicării acestui articol, HTC U12+ este disponibil în trei variante de culoare: Translucent Blue, cu spate semi-transparent, Ceramic Black și Flame Red.
Pe partea frontală, alături de display-ul de 6 inci, avem cele două camere foto secundare de 8 MP cu apertură f/2.0, senzorii de luminozitate și proximitate, unul dintre cele patru microfoane pentru înregistrare 3D audio și earpiece-ul. De data aceasta, display-ul nu mai este de tip 2.5D (curbat spre extremități), ci este ieșit în relief cam cu 1 mm și are muchii drepte. Din punctul meu de vedere, această decizie de design nu are nicio justificare logică și a fost implementată doar de dragul schimbării. Nu inspiră foarte mare încredere în ceea ce privește rezistența la șocuri, iar muchiile drepte sunt incomode atunci când duci degetul spre extremitățile ecranului.
Tastele de navigare sunt virtuale și dispun de foarte multe opțiuni de personalizare. Pe lângă setările obișnuite, de reordonare și de ajustare a dimensiunii, meniul de configurare ne oferă posibilitatea adăugării unor taste adiționale pentru diverse comenzi rapide (screenshoot, închidere display, ascundere bară de navigare etc.). Opțiunea este binevenită, mai ales pentru că ne asigură o modalitate facilă de a închide display-ul, fără a mai fi necesară declanșarea butonului fizic de power.
Ecranul de 6 inci montat pe HTC U12+ este de tip Super LCD6, vine în format 18:9 și rulează la rezoluție QHD+ (1440 x 2880 pixeli). Nu reușește să concureze cu un display OLED la capitolul contrast, însă oferă culori vii, unghiuri largi de vizualizare și o iluminare uniformă, fără urme de bleeding. Este calibrat în conformitate cu standardul DCI-P3 și beneficiază de certificare HDR10, putând reda conținut video HDR de pe YouTube și Netflix. Având o densitatea de pixeli de aproximativ 537 PPI, display-ul asigură un nivel bogat de detalii, fără nici cea mai mică urmă de pixelare. Din păcate, panel-ul nu a reușit să impresioneze printr-o luminozitate foarte ridicată, aceasta fiind limitată undeva pe la 400 niți, cu mult sub iPhone 8 Plus (600 niți), Samsung Galaxy S9 (590 niți) și Google Pixel 2 XL (480 niți). Din această cauză, conținutul afișat pe ecran poate deveni ilizibil în bătaia directă a razelor solare. Această limitare a fost raportată și pe HTC U11+ și este foarte probabil ca HTC U12+ să utilizeze fix același tip de panel. Nu știu care este motivul exact pentru care producătorul nu a adus îmbunătățiri în acest sens, cert este că experiența este una dezamăgitoare pentru un flagship de 800 Euro. Probleme similare sunt și cu funcția Always-On Display, care, pentru a reduce consumul de energie în standby, menține luminozitatea ecranului la un nivel foarte scăzut. Prin urmare, ceasul și notificările sunt cu greu lizibile la lumină naturală. În ciuda acestor neplăceri, utilizarea unui panou IPS are și unele avantaje. Uniformitatea display-ului este extrem de bună, nu avem acel efect de clouding specific panel-urilor OLED, nu există burn-in și nu avem parte de tente ciudate de culoare la înclinare sau la luminozitate redusă. Totuși, consider că taiwanezii de la HTC ar fi putut depune mai mult efort pentru optimizarea display-ului de pe U12+. E frustrant să cumperi un vârf de gamă și să constați că nu-l poți utiliza în condiții optime afară, la lumina soarelui. Judecând după cum au evoluat lucrurile pe HTC U11+, sunt șanse minime ca problema să fie adresată printr-o actualizare software.
Pe spate avem sistemul dual camera, acompaniat de un dual LED flash și de un sistem de focalizare asistat prin laser. Pentru 3D Audio și noise cancellation, telefonul este prevăzut cu alte două microfoane pe partea din spate. Tot aici este prezent și scanner-ul de amprentă, ce asigură o autentificare precisă și extrem de rapidă.
Rareori se întâmplă să dea rateuri și nu există niciun delay de la atingerea senzorului până la deblocarea ecranului. Ca o metodă de deblocare alternativă, HTC U12+ ne pune la dispoziție și un sistem de autentificare facială. Acesta din urmă este la fel de rapid ca scanner-ul de amprentă și funcționează perfect chiar și pe timp de noapte. Îndrăznesc să zic că este chiar cel mai rapid sistem de autentificare facială prezent pe un smartphone Android.
Cea mai notabilă schimbare de design este la nivelul butoanelor fizice de pe latura dreaptă. Chiar dacă sunt ușor ieșite în relief, tastele de volum și power nu mai au declanșatoare mecanice, ci se bazează pe o serie de senzori de presiune, iar pentru feedback se folosesc de motorașul de haptic feedback. După instalarea ultimei versiuni de firmware, butoanele răspund binișor, indiferent de cât de tare sunt apăsate, însă feedback-ul are în continuare o mică întârziere. HTC susține că integrarea unor butoane fără declanșatoare mecanice aduce un beneficiu important în ceea ce privește rezistența structurală a dispozitivului. Nu îi contrazic, însă nici nu pot spune că sunt mulțumit de experiența livrată. Butoanele cu declanșatoare mecanice de pe orice alt telefon se simt mult mai bine la apăsare decât cele de pe HTC U12+.
Edge Sense 2.0 utilizează aceiași senzori de presiune integrați în rama metalică. Recunosc că nu e o funcționalitate pe care o îndrăgesc foarte mult, însă apreciez că vine cu câteva noutăți. Acum putem defini mult mai multe acțiuni pentru squeeze și putem chiar să utilizăm suprafețele laterale drept bară de navigare sau buton de back, printr-un simplu double tap. Ca orice altă tehnologie neajunsă la maturitate, însă, Edge Sense 2.0 are tendința de a da rateuri. La început am fost entuziasmat și mi-au plăcut foarte mult gesturile de short squeeze și long squeeze, pentru care am alocat camera foto și lanterna. La scurt timp, însă, acțiunile definite au început să funcționeze doar ocazional și de foarte multe ori se întâmpla ca acestea să fie declanșate accidental. În ciuda eforturilor mele de a reajusta presiunea la apăsare, Edge Sense 2.0 a refuzat să funcționeze corespunzător. Nu s-a rezolvat nici după un factory reset, așa că am ales să dezactivez definitiv această funcționalitate.
Latura stângă găzduiește SIM tray-ul, ce poate acomoda fie două cartele nanoSIM, pentru conectivitate dual SIM, fie o cartelă nanoSIM și un card de memorie microSD de până la 512 GB. Din ce știu, terminalul este disponibil și în variantă single SIM (la Vodafone și Orange), însă în open market și la Telekom îl găsiți în versiunea dual SIM.
Pe latura superioară dăm doar de un microfon pentru înregistrare 3D audio și noise cancellation.
La baza terminalului avem o fantă subțire, sub care se află difuzorul, portul USB Type-C și microfonul pentru convorbiri. Cei familiarizați cu telefoanele HTC din generațiile mai vechi probabil că se întreabă ce s-a întâmplat cu Boomsound și cu cele două difuzoare stereo. Ei bine, tehnologia e tot aici, doar că într-o altfel de implementare. Pe HTC U12+ difuzorul de la bază lucrează cu cel de pe partea frontală (earpiece-ul) spre a livra sunet stereo, optimizat prin tehnologia Dolby Audio. Cel de jos este optimizat pentru reproducerea sunetelor de frecvență joasă, în timp ce cel de pe față este calibrat pentru medii și înalte. HTC susține că difuzoarele de pe U12+ oferă o fidelitate audio mai bună decât cele de pe U11+, însă diferențele nu sunt sesizabile în utilizarea de zi cu zi. Chiar și așa, performanțele audio sunt excelente, difuzoarele livrând un sunet bogat, cu înalte, medii și joase bine proporționate și volum foarte ridicat, fără distorsiuni. Este poate cea mai bună implementare audio întâlnită până acum pe un smartphone, cu mult peste ceea ce găsim pe iPhone X sau Samsung Galaxy S9.
Cuvinte de laudă am și pentru căștile HTC USonic incluse în pachet. Pe lângă Hi-Res Audio, Dolby Audio și anularea activă a zgomotelor de fond, HTC USonic mai oferă și un sistem de tip sonar prin care scanează structura urechii utilizatorului și ajustează egalizatorul pentru cea mai bună experiență posibilă. Anularea zgomotelor de fond funcționează exemplar, rareori putând fi percepute zgomotele exterioare de intensitate medie, iar dinamica sunetului este extrem de bine optimizată, nefiind prezente distorsiuni nici măcar la volum maxim. HTC a reușit să compenseze lipsa jack-ului pentru căști prin exploatarea avantajelor oferite de conectica USB și trebuie să recunosc că sunt foarte impresionat de experiența livrată. În ciuda acestor avantaje, mă deranjează faptul că în pachet nu mai este prezent un dongle de conversie pentru audio jack. Sunt convins că există utilizatori care nu pot sau nu vor să se adapteze la o nouă pereche de căști, iar achiziția separată a unui astfel de accesoriu nu este acceptabilă pentru un smartphone de top.
Hardware, autonomie și conectivitate
HTC U12+ este motorizat de un SoC Qualcomm Snapdragon 845, compus dintr-un procesor Octa-Core cu arhitectură big.LITTLE (4 nuclee Kryo 385 Gold la 2.8 Ghz și 4 nuclee Kryo 385 Silver la 1.7 Ghz) și un GPU Adreno 630. Spre deosebire de Samsung, Google și mulți alți producători ce concurează pe această zonă de preț, taiwanezii de la HTC nu s-au zgârcit la memoria RAM și oferă 6 GB pentru ambele variante de stocare. Altfel spus, avem de-a face cu un ansamblu hardware foarte puternic, capabil să față oricărei activități pentru cel puțin doi ani de acum înainte.
Așa cum ne-au obișnuit, cei de la HTC au reușit să stoarcă și ultimul strop de performanță din platforma hardware de la Qualcomm, terminalul fiind foarte rapid atât în utilizarea de zi cu zi, cât și într-un regim de multitasking agresiv, cu multe aplicații deschise în fundal. Desigur, aici contribuie și implementarea software HTC Sense, foarte apropiată de Android-ul stock în ceea ce privește consumul de resurse. Indiferent de scenariul de utilizare, HTC U12+ nu manifestă blocaje, întârzieri și nici măcar framedrop-uri ocazionale, navigarea prin meniuri și prin aplicații fiind extrem de fluidă. Aplicațiile se încarcă prompt, iar multitasking-ul se realizează în condiții optime, RAM management-ul nemaifiind atât de agresiv ca pe modelele anterioare. Din punctul meu de vedere, HTC U12+ este singurul smartphone de pe piață ce asigură un nivel de fluiditate comparabil cu cel oferit de seria Google Pixel.
Mulțumită procesorului grafic Adreno 630, experiența în gaming este, de asemenea, una foarte bună. Chiar și titlurile cu grafică 3D intensivă, precum Asphalt 9: Legends sau Playerunknown’s Battlegrounds, rulează fără cusur, la 60 de cadre pe secundă, rareori fiind întâmpinate scurte blocaje sau întârzieri. Totodată, procesorul ne impresionează și prin temperaturi de operare foarte mici, astfel că terminalul nu se supraîncălzește și nu intră în thermal throttling (trad. protecție termică). Prin urmare, ne alegem cu un nivel de performanță stabil, indiferent de aplicațiile rulate sau de temperatura ambientală.
Mai jos găsiți rezultatele obținute în diverse teste sintetice:
În ciuda faptului că vine cu un acumulator ceva mai mic decât cel prezent pe modelul anterior, HTC U12+ obține o autonomie mult mai bună. Cei 3500 mAh ai acumulatorului, în combinație cu buna optimizare energetică a chipset-ului Snapdragon 845, asigură o autonomie de cel puțin o zi de utilizare intensivă. Mai exact, pe un ciclu de încărcare complet veți obține cam 6-7 ore de utilizare continuă (web browsing, social media, YouTube și fotografii ocazionale), cu date mobile 4G și Wi-Fi în regim mixt. Producătorul taiwanez a adus îmbunătățiri importante și în ceea ce privește timpii de standby, telefonul înregistrând o descărcare de doar 1-2% într-un interval de 8 ore (vs. 5-6% pe HTC U11+). Activarea funcției Always-On Display duce însă la o descărcare accelerată a acumulatorului. După calculele mele, Always-On Display-ul descarcă acumulatorul cam cu 2-3% pe oră, în timp ce pe un smartphone prevăzut cu display OLED rata de descărcare este de sub 1%. Cu toate acestea, dacă sunteți dispuși să renunțați la funcția de Always-On Display nu veți avea nemulțumiri cu privire la durata de viață a bateriei, aceasta fiind situată peste media flagship-urilor din această gamă de preț.
Deși terminalul suportă tehnologia de încărcare rapidă Qualcomm QC 4.0, în pachet primim un încărcător cu QC 3.0, de generație veche, care, în teorie, nu exploatează la maxim potențialul de fast charging oferit de SoC-ul Snapdragon 845. Chiar și așa, HTC U12+ se încarcă extrem de repede, având nevoie de doar 35 minute pentru o încărcare de la 0 la 50% și de doar aproximativ 110 minute pentru o încărcare completă. Pe lângă tehnologia Quick Charge a celor de la Qualcomm, HTC U12+ aduce suport și pentru standardul USB-PD, putând fi încărcat și cu un alimentator de Macbook sau Google Pixel. Cu toate că vine cu un spate realizat din sticlă, telefonul nu dispune de wireless charging, însă, sincer să fiu, nu pot spune că îi simt lipsa. Tehnologia nu a prea avut priză la public și, în plus de asta, e mult mai simplu să introduci un conector USB Type-C decât să poziționezi atent telefonul pe un pad de încărcare.
HTC U12+ este disponibil în două variante de stocare, de 64 și 128 GB. Versiunea sosită la review și pe care o găsiți la magazinele din România dispune de 64 GB memorie internă, dintre care aprox. 13.1 GB sunt rezervați sistemului de operare și aplicațiilor preinstalate. Prin urmare, pentru stocare efectivă de date ni se pun la dispoziție 50.9 GB, iar pentru suplimentarea capacității putem opta pentru un card microSD de până la 512 GB. Trebuie însă să aveți în vedere faptul că terminalul este destul de pretențios în ceea ce privește cardurile suportate, fiind acceptate doar microSD-urile ce respectă anumite criterii de performanță (rate de transfer, timpi de acces etc.). Telefonul ne pune la dispoziție și funcția adoptable storage, prin care memoria internă poate fi îmbinată cu cea a cardului de memorie spre a forma o singură unitate de stocare. Țineți cont însă că utilizarea acestei funcționalități impune unele sacrificii la nivel de performanță.
În caz că sunteți curioși, memoria internă este de tip UFS 2.1 și, conform testelor realizate în AndroBench, asigură rate de transfer de 735 MB/s la citire și de 192 MB/s la scriere. Calitatea memoriei interne are în general o influență semnificativă asupra performanțelor terminalului, dar și asupra rapidității cu care sunt efectuate anumite operațiuni la nivelul sistemului de fișiere (instalări de aplicații, transferuri de fișiere multimedia ș.a.m.d.). HTC U12+ se remarcă prin cele mai ridicate viteze de transfer pe care le-am întâlnit până acum pe un smartphone Android, iar acest lucru se simte din plin la instalarea și la deschiderea aplicațiilor, dar și la încărcarea unor jocuri complexe precum Playerunknown’s Battlegrounds.
În materie de conectivitate terminalul ne oferă Wi-Fi, în standardele b, g, n și ac (MU-MIMO), 4G LTE Cat18 (1200 Mbps downstream și 150 Mbps upstream), Bluetooth 5.0, A-GPS și NFC. Suportă toate rețelele de telefonie mobilă din România (cu combinațiile de carrier agregation aferente) și aduce chiar și conectivitate DisplayPort over USB Type-C, pentru conectarea facilă a monitoarelor compatibile. În plus, HTC U12+ dispune de aceleași opțiuni de conectivitate indiferent de regiune, așadar, dacă alegeți să-l achiziționați din Asia, de exemplu, se va comporta perfect și pe rețelele operatorilor din România.
În ceea ce privește conectivitatea la rețea, telefonul s-a comportat exemplar, atât pe rețelele mobile ale operatorilor Vodafone și Telekom, cât și pe Wi-Fi. Nu m-am lovit de probleme de recepție, deconectări sau alte anomalii, totul decurgând conform așteptărilor. Prin date mobile 4G am obținute rate de transfer de aproape 150 Mbps, în timp ce prin Wi-Fi, printr-o conexiune cu bandă de 500 Mbps și un router wireless ac, ratele de transfer au urcat chiar și până la 450 Mbps. În cazul convorbirilor telefonice, calitatea sunetului s-a menținut la un nivel ridicat, fără distorsiuni sau alte neplăceri, iar interlocutorii au raportat la rândul lor o recepție clară. Nici receptorul GPS nu a dezamăgit, acesta oferind un lock 3D stabil și pracis în maxim 10 secunde de la inițializare. Nu au existat probleme nici măcar în orașe, în zone cu clădiri înalte sau pe vreme înnorată.
Cameră foto
HTC One M8 a fost printre primele smartphone-uri cu sistem dual camera, însă dat fiind faptul că implementarea nu a fost primită cu foarte mare entuziasm de către consumatori, HTC a renunțat la dual camera pe următoarele trei generații de smartphone-uri. Acum că toți producătorii s-au aliniat standardului dual camera, taiwanezii și-au propus să ne impresioneze cu dual camera nu doar pe spate, ci și pe față, pentru portrete cu bokeh cât mai reușite. Pe spate avem un senzor de 12 MP, cu f/1.8 și dual pixel PDAF, și unul de 16 MP, cu f/2.6, iar pe față doi senzori de 8 MP, cu f/2.0. Cele două camere de pe spate sunt prevăzute cu stabilizare optică de imagine și pot lucra concomitent pentru portrete. Senzorul de 16 MP dispune de o lentilă cu zoom optic 2x și poate urca până la 10x în mod digital. Din ce am observat, zoom-ul digital nu este doar un simplu crop, ci mai are și unele efecte de postprocesare, menite să îmbunătățească nivelul detaliilor. De apreciat sunt și îmbunătățirile aduse de HTC la nivelul aplicației pentru camera foto, captura, focalizarea și procesarea imaginilor HDR fiind acum mult mai rapidă.
Fotografiile impresionează printr-un nivel bogat al detaliilor, iar zgomotul, aberațiile cromatice și artefactele de postprocesare sunt aproape inexistente. Stabilizarea optică ajută foarte mult în condiții low light, unde HTC U12+ obține fotografii bogate în detalii și perfect focalizate. Nu degeaba ocupă locul doi în topul DxOMark Mobile. Cu toate acestea, algoritmul de setare a expunerii mai are nevoie de unele tweak-uri, de foarte multe ori având tendința de a supraexpune în low light. Mulțumită camerelor duale de pe spate și de pe față, efectul de bokeh pentru portrete este aplicat extrem de bine, conturul subiectului neavând o tentă încețoșată așa cum se întâmpla în cazul terminalelor cu o singură cameră foto. Modulul dual camera principal poate înregistra video 4K la 30/60 fps sau Full HD la 30/60/240 fps (slow motion), iar stabilizarea imaginii este asigurată printr-o combinație de OIS și EIS (stabilizare digitală). Videoclipurile înregistrate în 4K arată spectaculos, focalizarea se realizează instantaneu, iar faptul că telefonul setează un bitrate de aproape 50 Mbps contribuie la un nivel foarte bogat al detaliilor. De asemenea, pentru înregistrare video, terminalul dispune de câteva funcționalități interesante, precum Sonic Zoom și One-Touch Auto Zoom, care, cu ajutorul celor patru microfoane 3D Audio, oferă o înregistrare audio de înaltă definiție. Mai mult decât atât, aplicația camerei foto oferă o sumedenie de moduri de fotografiere și controale manuale (balans de alb, expunere, ISO, apertură și focalizare) și are chiar și opțiunea de a realiza fotografii în format RAW. Fără să exagerez, este cea mai completă experiență foto pe care am întâlnit-o pe un smartphone.
Iată câteva fotografii realizate cu camera principală:
Și două selfie-uri realizate cu camera secundară, primul cu bokeh, al doilea fără:
Sample-urile la rezoluție originală pot fi descărcate de aici.
Software
HTC U12+ rulează Android 8.0 Oreo, personalizat prin interfața Sense UI. Este un Android stock cu foarte puține schimbări de ordin estetic și cu un număr limitat de aplicații preinstalate. Sense are un impact minim asupra resurselor sistemului, așadar, după am menționat și la capitolul hardware, navigarea prin meniuri și prin aplicații este foarte fluidă, nu apar blocaje, iar animațiile accelerate contribuie la o experiență de utilizare de utilizare extrem de plăcută. Faptul că ne alegem cu o experiență Android „near-stock”, cu foarte puțin bloatware, e un plus și în ceea ce privește actualizările. Știm deja că taiwanezii se mișcă destul de repede atunci când vine de update-uri și nu m-aș mira ca Android 9.0 Pie să ajungă pe HTC U12+ în următoarele două luni.
Implementarea software a celor de la HTC ne oferă posibilitatea cosmetizării interfeței prin intermediul pachetelor de teme și ne pune la dispoziție o sumedenie de opțiuni de personalizare și gesturi inteligente. Se pot personaliza acțiunile sau aplicațiile atribuite strângerii ramelor laterale (Edge Sense 2.0), forța de strângere, bara de navigare (reordonare, adăugare butoane pentru comenzi rapide), culoarea LED-ului de notificări, rezoluția display-ului, egalizatorul audio, iconițele din interfață și mulți alți parametri. Totodată, pot fi definite diverse gesturi pentru display, cu ajutorul opțiunii Motion Launch. Astfel, telefonul poate fi scos cu ușurință din standby, prin double tap sau slide pe ecran. De menționat ar fi că toate aceste opțiuni și cosmetizări nu sunt intruzive, păstrând în mare parte aspectul și comportamentul Android-ului stock.
Blinkfeed este din nou prezent la datorie, putând fi utilizat pentru centralizarea rețelelor sociale și a publicațiilor urmărite într-un singur timeline. Este ceva mai rapid decât iterațiile anterioare și beneficiază de o interfață mai simplă și mai prietenoasă. Boost+ se dorește a fi un fel de centru de control, prin care putem gestiona securitatea, autonomia și performanța dispozitivului prin câteva opțiuni intuitive. Tot prin intermediul acestei aplicații putem restricționa accesul la diverse aplicații și fișiere, prin cod PIN, parolă sau pattern. De asemenea, acesta oferă și opțiunea de a limita performanța în jocuri, în vederea reducerii consumului de energie.
Singura mea nemulțumire e legată de aspectul interfeței, care nu a mai primit un facelift notabil de vreo 2-3 ani. Nu reușesc să înțeleg de ce nu s-au păstrat iconițele și aspectul meniurilor din Android-ul stock, dar e bine totuși că avem opțiunea de a le cosmetiza prin pachetele de teme descărcabile.
Concluzie
Pe viitor, HTC ar trebui să acorde o mai mare importanță zicalei „If it ain’t broke, don’t fix it”. Nu de alta, dar butoanele cu senzori de presiune i-au pus în mare dificultate pe taiwanezi, iar puținii fani ai brand-ului au preferat să abandoneze nava decât să aibă de-a face cu problemele raportate înainte de debutul comercial. Chiar dacă funcționarea defectuoasă a butoanelor a fost în mare parte adresată printr-un update de software, HTC U12+ a rămas cu o bilă neagră în mintea consumatorilor. Și e chiar păcat. HTC se află printre pionierii industriei și produce smartphone-uri extrem de bune, cu mare accent pe calitatea construcției și experiența de utilizare. U12+ nu face excepție și este poate cel mai atractiv smartphone de top pe care am avut ocazia să-l testez anul acesta. Pe lângă calitatea excepțională a construcției, dispozitivul oferă dotări hardware de actualitate, o autonomie de invidiat, opțiuni de conectivitate complete și, poate ce e cel mai important, o experiență software foarte bine pusă la punct. Excelează, de asemenea, și la capitolul cameră foto, unde se ia la trântă cu Google Pixel 2, iPhone XS, Samsung Galaxy Note 9 și Huawei P20 Pro. Mă deranjează însă display-ul și faptul că în pachet nu găsim un adaptor pentru jack. E 2018, așteptările de la un vârf de gamă sunt mari și nu cred că vor fi foarte mulți consumatori dispuși să se mulțumească cu un ecran mediocru. În plus de asta, adaptorul HTC pentru jack nu este disponibil în oferta magazinelor autohtone. Trebuie să-l comanzi de pe site-ul HTC, așadar pentru a avea privilegiul de a utiliza propriile căști va trebui să mai dai încă 100 Lei.
HTC U12+ poate fi găsit la PCGarage la prețul de aproximativ 3450 Lei. Alternativ, îl puteți cumpără direct de la HTC prin HTC Club la prețul promoțional de 719 Euro (aproximativ 3350 Lei). Din punctul meu de vedere, U12+ va fi cu adevărat atractiv atunci când prețul său se va așeza sub pragul de 3000 Lei.
Pro:
- Platformă hardware puternică
- Construcție și design
- Cameră foto
- Software foarte bine optimizat
- Căști cu noise cancellation incluse în pachet
Contra:
- Display
- Lipsa adaptorului pentru jack
- Feedback butoane fizice
- Interfață vizuală îmbătrânită