Vechiul buletin pe care românii îl folosesc de aproape trei decenii intră oficial pe drumul retragerii. Sau al plângerii, că se vor găsi destui să plângă după o bucată de plastic care nu îți intra veci-pururi într-un portofel normal!
Autoritățile continuă introducerea noilor cărți de identitate, iar modelul lansat în 1997 va dispărea treptat din circulație. Apropo, în 1997 Hagi încă mai juca la Galatasary, iar fiul lui Ianis, încă mai avea un an până să se nască! Asta ca să înțelegeți ce vechi e modelul acesta! 🫨
Totuși, cei care au deja o carte de identitate valabilă nu trebuie să se grăbească la ghișeu. Documentul poate fi folosit până la data expirării înscrisă pe el, dar nu mai târziu de 3 august 2031. După acel moment, vechiul model va ieși definitiv din uz.
Mai mult, de la aceeași dată, buletinul model 1997 nu va mai putea fi folosit nici pentru călătoriile în statele Uniunii Europene și din Spațiul Schengen. Motivul este simplu: standardele europene de securitate s-au schimbat, iar documentul românesc conceput în urmă cu aproape 35 de ani nu mai oferă protecția cerută în prezent.
În locul lui apar două variante noi. Cartea Electronică de Identitate, care include un cip și oferă acces la servicii digitale, și Cartea de Identitate Simplă, pentru cei care nu doresc varianta electronică. Ambele au formatul unui card bancar și sunt mai greu de falsificat decât vechiul document pe suport Teslin. Despre primul model și cât de ușor a fost să îl obțin, am scris aici, la vremea respectivă!
Desigur, adevărata dezbatere nu este despre securitate sau digitalizare. Este despre acel cip. Pentru că, inevitabil, noua carte de identitate va produce un val de mesaje alarmiste pe rețelele sociale. Vor apărea postări care vor explica cum statul va ști permanent unde mergi, ce faci și probabil ce ai mâncat la micul dejun.
Realitatea este însă mult mai puțin spectaculoasă. Cipul este destinat autentificării și accesării serviciilor digitale, nu urmăririi deplasărilor cetățenilor. În mod ironic, multe dintre persoanele care se tem că vor fi monitorizate printr-un act de identitate publică zilnic fotografii, locații și opinii de pe telefoane inteligente care colectează incomparabil mai multe informații decât un document ținut în portofel.
Noua carte electronică permite folosirea semnăturii electronice, accesarea unor servicii publice online și poate fi utilizată ca document de călătorie în numeroase state europene. De asemenea, autoritățile spun că schimbarea adresei nu va mai necesita emiterea unui nou document, anumite informații putând fi actualizate electronic.
Vechea carte de identitate va mai fi eliberată doar în situații speciale, precum anumite cazuri gestionate prin misiunile diplomatice și consulare sau pentru persoane aflate în imposibilitatea de a se deplasa. Pentru majoritatea românilor, viitorul înseamnă una dintre cele două noi variante de document.
Dincolo de glume și teorii care vor circula inevitabil online, schimbarea este una dintre cele mai importante măsuri de digitalizare administrativă din ultimii ani. Iar dacă tot am ajuns în era în care putem plăti taxe, semna documente și comunica online cu instituțiile, poate că un buletin care încape în portofel și nu arată ca un document din secolul trecut nu este chiar sfârșitul lumii.
Problema nu este cartea electronică în sine, ci faptul că:
nu toate instituțiile și firmele au cititoare și sisteme compatibile;
unele proceduri interne au rămas neschimbate;
există o perioadă de tranziție în care coexistă documente vechi și noi.
Din perspectiva cetățeanului, este perfect rezonabil să spui:
„Dacă trebuie să merg după o adeverință pentru o informație care există deja în evidențele statului, atunci digitalizarea nu mi-a simplificat viața.”
Ideea era ca instituțiile să își procure mijloacele de verificare, nu ca cetățeanul să adune documente suplimentare. Din păcate, în anumite situații, exact asta se întâmplă acum.
În condițiile în care istoria este plină de dictaturi sângeroase, secolul 20 fiind în top, este normal ca oamenii să fie îngrijorați de nivelul de control al individului care poate fi exercitat prin documente și alte instrumente.
Dar, așa cum ai spus, telefonul din buzunar colectează mai multe date decât un buletin cu cip.
Este necesar să înțelegem că digitalizarea va continua, societatea se mișcă în direcția asta, nu in direcția statului din vechime unde nici măcar un radio cum trebe nu exista.
Mecanismele de a asigura democrația la nivel statal sunt de fapt cele care contează și care pot asigura că societatea nu revine la dictatură. Și, mai „presus” de toate este educația sănătoasă.