Miturile HardDisk-urilor

Multe din confuziile si neintelegerile de mai jos circula atat in rindul utilizatorilor incepatori cat si in randul unora mai avansati.

Mitul 1: Formatarea repetata a discului poate duce la defectarea sa.

Adevarul: Formatarea discului nu reduce viata lui. Acesta nu e un stres pentru disk. Capetele nu ating suprafata platanelor (pilelor), astfel ca defectarea discului se poate produce numai in urma unui soc mechanic (aplicat in timpul functionarii). Puteti formata discul de 20 de ori pe zi, daca vreti, si tot nu-i veti reduce performantele.

Mitul 2: Formatarea duce la formarea unui „anume strat” pe suprafata platanelor, care ulterior duce la aparitia sectoarelor defecte.

Adevarul: Formatarea nu „depune” nici un fel de strat pe platane. Harddisk-ul este un dispozitiv ermetic, existenta prafului fiind exclusa. Chiar daca ar exista praf in interior, de ce neaparat formatarea ar favoriza depunerea lui pe platane?

Mitul 3: Formatarea duce la uzura prematura a mecanismului capetelor.

Adevarul: Formatarea are loc relativ uniform, sector dupa sector. E putin probabil ca un astfel de regim de functionare „linistit” sa produca stricaciuni.

Mitul 4: Defragmentarea discului duce la uzura rapida a mecanismului capetelor.

Adevarul: Aceasta afirmatie e aproape de adevar. Defragmentarea duce la un mare numar de operatii de cautare si mutare ale datelor. Asta obliga capetele sa transfere o cantitate mare de date in mod neuniform si nesecvential pe intreaga suprafata a platanelor. Pe de alta parte, dupa defragmentare, datele nu vor mai trebui cautate pe tot discul. Astfel se reduc deplasarile capetelor si creste viteza de citire/scriere. Exista insa un lucru de care trebuie sa tinem seama. Pe harddisk, spre deosebire de floppy (de exemplu), din motive mecanice (viteza, inertie), clusterele (cu sectoarele aferente) care contin datele unui fisier NU sunt successive (pot sa nu fie nici macar pe acelasi cilindru). Asta e explicatia pentru fragmentarea extrem de rapida a unui disk. Defragmentarea trebuie facuta cu moderatie, in nici un caz mai des decat lunar, cel mai bine trimestrial.

Mitul 5: Daca pe disc exista deja sectoare defecte (bad-uri), formatarea va genera noi sectoare defecte.

Adevarul: Daca pe disc exista deja sectoare defecte, aparute, de regula, in urma lovirii platanelor de catre capete, sigur vor aparea tot mai multe sectoare defecte. In urma formatarii apar noi sectoare defecte doar pentru ca in timpul formatarii se verifica mai intai sectoarele si se marcheaza defectele. Astfel ca, sectoarele defecte nu sunt generate ci evidentiate in timpul formatarii.

Mitul 6: Descarcarea masiva de fisiere din Internet reduce viata harddisk-ului.

Adevarul: Descarcarea de fisiere din Internet nu influenteaza sub nici o forma „viata” harddisk-ului. Discul se invarte constant, chiar si atunci cand nu se scrie / citeste nimic. Acest mod de functionare (normal) duce la uzura normala a discului.

Mitul 7: Intreruperile de curent duc la aparitia sectoarelor defecte.

Adevarul: Intreruperile de curent nu genereaza sectoare defecte. In lipsa tensiunii de alimentare, capetele se parcheaza automat, tocmai pentru protejarea discului.

Mitul 8: O sursa de alimentare ieftina „ucide” discul putin cate putin.

Adevarul: Daca sursa de alimentare se arde si trimite un impuls de inalta tensiune catre harddisk, acesta va „muri” instantaneu, nu cu incetul. Daca insa sursa de alimentare nu poate asigura tensiunea necesara, discul pur si simplu nu va functiona.

Mitul 9: Daca harddisk-ul ba se tureaza, ba se opreste, inseamna ca sursa de alimentare nu asigura o tensiune constanta.

Adevarul: Tensiunea insuficienta va duce la oprirea discului si blocarea sau oprirea computerului. Chiar daca tensiunea ar reveni la valoarea corecta, harddisk-ul nu va reporni decat dupa repornirea computerului. Turarea si oprirea harddisk-ului sunt legate de recalibrarea proprie.

Mitul 10: Pocniturile puternice, care se aud dinspre harddisk sunt generate de parcarea capetelor.

Adevarul: Mai degraba, aceste zgomote sunt legate de modificarile de temperatura ale discului sau de lovirea platanelor de catre capete.

Mitul 11: Motorul mecanismului capetelor se poate defecta la utilizarea intensiva a discului.

Adevarul: Mecanismele capetelor discurilor moderne nu sunt dotate cu motoare pas cu pas, ca in trecut, ci cu dispozitive electromagnetice.

Mitul 12: Parcarea deasa a capetelor duce la defectarea motorului capetelor.

Adevarul: Vezi Mitul 11. In plus, se poate spune ca la discurile moderne, parcarea se face automat la oprirea alimentarii, operatiunea fiind in sarcina unui arc. Chiar daca capetele ar fi actionate de un motor pas cu pas, parcarea nu ar avea nici o influenta asupra acestuia.

Mitul 13: Harddisk-ul se tureaza numai pentru citire sau scriere, in restul timpului fiind oprit.

Adevarul: In realitate, platanele se rotesc permanent.

Mitul 14: E mai bine ca discul sa se invarta cat mai incet, pentru a se reduce uzura.

Adevarul: De regula, platanele se tureaza la pornirea computerului si continua sa se roteasca. Cea mai grea munca pentru motorul platanelor este demarajul si accelerarea pana la turatia de regim. Mentinerea turatiei este o sarcina mult mai usoara. Daca ar scadea turatia si apoi ar trebui accesat discul, acesta trebuie accelerat din nou. Tocmai de asta e mai bine sa nu se reduca turatia, pentru a nu se reduce performanta si a nu creste consumul de energie si stressul asupra motorului.

Mitul 15: Unele sectoare defecte pot fi numite virtuale, pentru ca dispar dupa formatare.

Adevarul: Nu exista conceptual de sector defect virtual. Sectorul defect este o zona fizica a discului, asupra careia nu se pot face operatii de acces normale. Defectul poate fi datorat materialului defect sau loviturilor. Aceasta situatie nu poate fi remediata cu nici un program (inclusiv de formatare).

Mitul 16: Formatarea low-level poate repara sectoarele defecte.

Adevarul: Formatarea low-level poate inlocui sectoarele defecte prin inlocuirea pistelor cu defecte cu cele de rezerva, existente la toate harddisk-urile moderne, dar nu poate repara nimic. Evident ca dupa inlocuire va avea de suferit performanta, pistele noi primind adresele celor vechi (dispuse fizic in alta parte a discului). Dupa aceasta reconditionare, e posibil sa mai apara si alte sectoare defecte, dar rezerva de piste este limitata, iar discul nu mai prezinta oricum siguranta. Chiar o atingere usoara a platanului de catre cap poate duce la ciobirea discului si / sau a capului. Cioburile pot provoca in viitor distrugerea progresiva a discului.

Se poate desprinde o concluzie: daca au inceput sa apara sectoare defecte, informatia trebuie urgent copiata pe alt support, pentru ca durata de viata a discului devine o mare ghicitoare.

Mitul 17: Pentru imbunatatirea performantei, discul trebuie formatat cat mai des.

Adevarul: Daca ai observat o inrautatire semnificativa a performantei harddisk-ului in ultimele luni, poate e timpul pentru o defragmentare. Formatarea deasa nu va rezolva nimic (va duce doar la pierderea timpului si la crearea nervilor).

Mitul 18: Harddisk-ul se instaleaza numai orizontal.

Adevarul: Harddisk-ul modern se poate instala oricum, cu conditia rasturnarii sau rotirii lui intotdeauna cu multiplii de 90 de grade (NU se vor instala vertical, pe latura mica).

Nota: Unele harddisk-uri au intr-adevar restrictii de pozitionare (specificate in brosura care le insoteste).

Mitul 19: Daca harddisk-ul trebuie instalat vertical, el trebuie formatat in pozitie verticala.

Adevarul: Dupa cum am mai spus, discul poate lucra (aproape in orice pozitie). Nu e obligatorie formatarea lui in pozitia de lucru.

Acestea sunt cateva dintre neantelegerile cel mai des intalnite in legatura cu harddisk-urile. Poate mai sunt si altele, de care am uitat, dar va asigur ca am auzit din partea oamenilor cu care am interactionat aproape tot ce se putea inventa sau se putea transfera dinspre tehnologiile demult apuse.