James Webb a descoperit în imaginile sale niște „puncte roșii mici” extrem de îndepărtate, care apar la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang și aproape dispar după primele două miliarde de ani ale universului.
La început, astronomii au crezut că ar fi galaxii tinere, foarte compacte și pline de stele, dar noile analize arată că multe dintre ele sunt mult prea luminoase și prea mici pentru a fi explicate doar prin stele, ceea ce a dus la altă idee: ar putea fi semințele unor găuri negre supermasive în plină formare.
Modelele recente sugerează că în aceste „little red dots” se ascund găuri negre active, alimentate de nori extrem de denși de gaz, care formează un fel de cocon în jurul lor. Lumina produsă de materia care cade spre gaura neagră este parțial blocată și împrăștiată de acest cocon, ceea ce le dă obiectelor culoarea roșiatică și le face să arate mai mult ca niște pete compacte decât ca nuclee de galaxii clasice. Unele estimări vorbesc de găuri negre cu mase între o sută de mii și câteva milioane de mase solare, surprinse exact în perioada în care cresc foarte repede, mai repede chiar decât galaxiile din jurul lor.
O altă ipoteză interesantă este că aceste puncte roșii ar putea fi „găuri negre de colaps direct” – obiecte care nu provin din moartea unor stele masive, ci s-au format direct din prăbușirea unor nori uriași de gaz în halouri de materie întunecată care se roteau foarte încet. Acest scenariu ar explica de ce vedem deja găuri negre uriașe la doar 500 – 700 de milioane de ani după Big Bang, mult mai devreme decât ar permite creșterea „clasică” din stele prăbușite, și ar lega punctele roșii de o fază cheie în nașterea primei generații de quasari.
Ce mi se pare foarte tare la „little red dots” este că, din câteva puncte roșii aproape anonime într-o imagine plină de galaxii, s-a ajuns la o discuție serioasă despre cum apar cele mai mari găuri negre din univers și cât de repede pot ele să crească. Webb nu doar face poze spectaculoase, ci ne forțează să rescriem bucăți din povestea universului timpuriu: dacă aceste obiecte chiar sunt „creșele” găurilor negre supermasive, atunci în imaginile lui vedem, la propriu, primele etape de construcție ale galaxiilor și ale nucleelor lor active, nu doar galaxii „bebeluș” gata formate.
Participa si tu la discutie!