Dacă ați ieșit din sala de cinema după ce ați văzut Odiseea și primul lucru pe care l-ați spus a fost „de ce se aude atât de tare?”, să știți că nu sunteți singurii. În timpul proiecției am avut aceeași senzație. În unele scene, în special cele de luptă și cele în care coloana sonoră intră în forță, volumul este atât de ridicat încât pare că cinematograful a uitat să regleze instalația audio.
Pe scurt: Așa a vrut Christopher Nolan
Christopher Nolan este cunoscut pentru modul în care își construiește experiențele audio. Pentru el, sunetul nu este doar un element care însoțește imaginea, ci o parte esențială a filmului. Dacă ați văzut Interstellar, Dunkirk, Tenet sau Oppenheimer, probabil vă amintiți că au existat numeroase discuții despre muzica foarte puternică, dialogurile greu de înțeles și efectele sonore care dominau întreaga scenă. Odiseea continuă aceeași filosofie.
Regizorul a explicat de mai multe ori că urmărește o experiență cât mai apropiată de realitate. În viața reală, o explozie nu este la același volum cu o conversație, iar valurile care lovesc o corabie în mijlocul furtunii nu se aud discret pe fundal. Tocmai de aceea, filmele sale au o plajă dinamică foarte mare.
Acest concept este important de înțeles. În majoritatea filmelor comerciale, sunetul este puternic comprimat. Dialogurile, muzica și exploziile sunt aduse la niveluri apropiate pentru ca spectatorul să audă totul confortabil.
Scenele liniștite sunt foarte liniștite, iar momentele spectaculoase sunt intenționat mult mai zgomotoase. Diferența dintre cele două poate ajunge la zeci de decibeli și creează senzația că filmul „explodează” atunci când acțiunea o cere.
IMAX schimbă complet experiența
Odiseea a fost filmată aproape integral cu camere IMAX de ultimă generație și este gândită în primul rând pentru sălile IMAX. Aceste săli folosesc sisteme audio capabile să redea un nivel sonor mult mai mare decât cinematografele clasice, fără distorsiuni. Sunetul nu este doar mai puternic, ci și mai precis, cu un bass profund și efecte care vin din toate direcțiile.
Problema este că aceeași coloană sonoră poate părea exagerat de puternică într-o sală mai mică sau într-un cinematograf care nu este calibrat perfect.
Muzica este tratată ca un personaj
La Odiseea, coloana sonoră nu are doar rolul de a crea atmosferă. Ea transmite emoție, tensiune și dimensiunea epică a poveștii. În multe momente, orchestra și efectele sonore acoperă aproape complet dialogurile. Pentru unii spectatori poate părea o greșeală de mixaj. În realitate, este o alegere artistică.
Nolan spune de ani de zile că nu își dorește ca fiecare cuvânt să fie perfect inteligibil. Uneori preferă ca emoția scenei să fie transmisă prin imagine și sunet, chiar dacă asta înseamnă că anumite replici se pierd în zgomotul ambiental.
Este una dintre cele mai controversate decizii ale sale și motivul pentru care aproape fiecare film regizat de el generează aceeași dezbatere.
Așadar, atunci când ieșiti de la film, și chiar vă recomand să-l vedeți, o să puteți explica și altora de ce volumul a fost atât de tare în anumite scene.





Participa si tu la discutie!