Viitorul microchip-urilor, dupa siliciu, apartine nanotuburilor de carbon, mai mici si mai rapide, ce vor permite mentinerea actualului ritm de dezvoltare. Acest fapt a fost demonstrat de IBM, ce a reusit realizarea primului chip comercial pe baza noii tehnologii.
Si chiar daca vorbim despre un prototip cu numai 10 000 de tranzistori, daca ne gandim ca totul s-a facut intr-un proces tehnologic de 10 nm, unde actuala tehnologie nu va ajunge niciodata, lucrurile suna deja mai bine.
Desigur, pana sa avem procesoare realizate din nanotuburi de carbon mai trebuie sa asteptam cativa ani buni. Dar lucrul trebuia inceput, avand in vedere ca actuala tehnologie pe baza de siliciu nu mai are multe schimbari de proces pana sa devina redundanta. Ca de la 22 nm la cat sunt actualele CPU-uri Intel pana la 10 nm nu mai sunt prea multi pasi.
Dar parca IBM a reusit sa ‘creeze’ primul lor nanotub ( sau sa zic mai bine, sa il ‘taie’) acum ce… 4 ani ? 2008 parca…
Parca prea mult o ‘trag’ de par…
IBM este o firma in principal de R&D si apoi de productie.
Castiga enorm dupa licenta pe care o imprumuta la terti, si investeste 1/3 din profit in R&D. Sunt unici….
Problema cu nanotuburile de carbon (si cu toata tehnologia carbonului pentru microprocesoarele integrate) nu este neaparat realizarea efectiva a dispozitivelor, ci aducerea pretului realizarii unei unitati la nivel comparabil cu pretul realizarii aceluiasi chip cu siliciu. Daca reusesc sa faca asta atunci intr-adevar va fi un pas mare inainte pentru aceasta tehnologie.
@F. Dragos:
Exact.
In viitor o sa scada preturile si o sa fie o solutie viabila de schimb vs silicon.
@Silver:
Ehh , pentru silicon zic ca mai curand cauciucul crud va fi solutia de inlocuire.
Pentru siliciu , deja AMD se gandeste la germaniu , care de mult a fost abandonat in favoarea Si , desi tensiunea de deschidere pe jonctiune este de 0.5 V in loc de 0,7 la Si , asta inseamna un semnal mult mai aproape de dreptunghiular la frecvente mari cu un consum mult mai redus.Probabil vor trebui regandite circuitele de curent constant altfel CPU se va praji mult mai repede la socuri de tensiune.
Progresul hardware e un pic cam inutil in ziua de azi, singurul motiv pentru care se tot dau cu curul de pamant e pentru profit.
Sa fim seriosi: avem telefoane cu procesoare quad-core. Nu mai suntem in 1995 cand saltul de la 200nm la 130nm deschidea noi orizonturi si permitea existenta unor sisteme de operare si aplicatii mult mai puternice.
Avem o putere enooorma in buzunar. Atentia trebuie indreptata spre producatorii de software. Daca software-ul e facut cu macar un pic de inteligenta, atunci n-o sa mai avem nevoie de upgrade-uri (decat poate 1 data la 10 ani…).
As dezvolta subiectul, ca e mult de zis, dar nu se cuvine aici…