Review cooler Deepcool Gamer Storm Lucifer K2

Dacă ești gamer sau pasionat de hardware, știi deja că temperatura procesorului trebuie ținută sub control, mai ales dacă vrei ca hardware-ul tău să fie stabil și să aibă o viață îndelungată. Mulți dintre noi alegem să ne overclockăm procesoarele spre a obține un spor de performanță în jocuri și aplicații profesionale sau pur și simplu pentru a vedea ce poate hardware-ul nostru drag. În acest caz, o soluție de răcire de calitate superioară nu doar că este recomandată, dar și obligatorie. O ușoară ridicare a voltajului și a frecvenței și chiar și utilizarea unui kit de memorie la o frecvență peste cea standard duce, de regulă, la o creștere substanțială a consumului de energie și, în mod automat, și a temperaturilor. De exemplu, procesorul meu Intel Core i7-6700K stă în permanență tactat la o frecvență de 4.5 Ghz (cu 1.3 V),  iar acest lucru nu ar fi fost posibil fără utilizarea unei soluții de răcire adecvate. Dacă aș fi mers pe un cooler inferior, cum este cel oferit în pachetul procesoarelor Intel, atunci probabil că nu aș fi putut urca foarte mult multiplicatorul și voltajul, lovindu-mă destul de repede de temperaturi situate peste pragul de 90 grade Celsius. Acest lucru nu doar că are tendința să genereze instabilități, dar, cu timpul, duce și la o îmbătrânire prematură a procesorului, lucru pe care nu prea ți-l dorești atunci când ai aruncat aproape 2000 Lei pe un i7-6700K.

Sunt convins că de multe ori te-ai întrebat ce soluție de răcire să alegi, dacă să fie pe aer sau pe lichid. Răspunsul la această întrebare este destul de complicat, însă voi încerca să aduc în balanță avantajele, dar și dezavantajele pentru fiecare soluție în parte.

Foarte mulți pasionați de hardware aleg să meargă pe sisteme de răcire cu lichid de tip AIO, adică un ansamblu prebuilt compus dintr-un CPU block, o pompă și un radiator prevăzut cu unul sau mai multe ventilatoare. O astfel de implementare este de regulă ceva mai eficientă decât alternativele pe aer din aceeași gamă de preț, însă prezintă 3 mari dezavantaje: zgomotul, procesul de montare și riscul scurgerilor. De ce zgomotul? Păi pe lângă unul sau două ventilatoare montate pe radiator avem și o pompă care circulă lichidul de răcire prin instalație. Aceasta emite un zumzăit specific care poate deranja utilizatorii sensibili la zgomote. Contrar a ceea ce cred majoritatea utilizatorilor, sistemele AIO, predominant cele entry-level, sunt ceva mai gălăgioase decât coolerele tower. În plus, în majoritatea cazurilor, ai nevoie de de două sau mai multe lead-uri pentru ventilatoare pe placa de bază.

Instalarea unui sistem AIO se poate dovedi problematică dacă carcasa ta nu dispune de mount-uri speciale pentru montarea radiatorului. În plus, dacă nu ești atent, poți cuta cu ușurință furtunele, reducând astfel fluxul de lichid din instalație și, în mod implicit, și performanțele sistemului de răcire. Legat de riscul scurgerilor, da, ai toate motivele să fii îngrijorat. Orice instalație prin care circulă un lichid este predispusă scurgerilor, mai ales odată cu trecerea timpului. Au existat nenumărate cazuri în care lichidul de răcire s-a scurs pe placa video, defectând-o iremediabil. Bănuiesc că nu vrei să se întâmple asta cu GTX 1080-ul pe care tocmai ai aruncat peste 3000 Lei.

Sistemele AIO au însă și două mari avantaje: eficiența ușor superioară coolerelor pe aer și posibilitatea de a fi montate în carcase foarte compacte, dacă acestea dispun de un layout compatibil. De exemplu, am văzut o groază de build-uri mini-ITX ce au în dotare astfel de coolere AIO. Pe carcase precum Fractal Design Define Nano S nu prea ai unde să arunci o monstruozitate de cooler tower, așa că singura soluție rămâne un AIO.

În ciuda micilor avantaje oferite de coolerele AIO, eu rămân un adept al soluțiilor de răcire tradiționale pe aer. De ce? Păi am suficient de spațiu în carcasă (Fractal Design Define S), coolerele sunt foarte ușor de montat și extrem de silențioase în scenarii de utilizare obișnuite. În opinia mea, dezavantajul principal al acestora o reprezintă dimensiunea. Un cooler tower care să facă față unui i7-6700K urcat până la 4.5 Ghz are de obicei peste 15 cm înălțime și necesită o carcasă încăpătoare. Și să-ți mai zic un secret: nu vei găsi foarte ușor o carcasă ieftină și bună care să permită montarea unui cooler tower cu așa dimensiuni.

De ceva vreme folosesc un cooler Gamer Storm Lucifer K2. Gamer Storm este o subsidiară a producătorului chinez Deepcool și are în portofoliu o întreagă selecție de carcase, coolere și ventilatoare dedicate gamerilor. Spre deosebire de brand-urile premium de pe această nișă, cum ar fi Fractal Design, NZXT ș.a.m.d., Gamer Storm își propune să impresioneze prin produse cu un raport calitate/preț foarte bun, făcând mici sacrificii la nivel de construcție și design. În caz că nu știați, compania mamă Deepcool a fost fondată în anul 1996, are un număr de peste 700 de angajați și o fabrică de 20.000 metri pătrați. De la momentul înființării și până acum, compania s-a ocupat exclusiv cu producția de sisteme de răcire, carcase, ventilatoare și coolere, deci putem spune că are o foarte vastă experiență pe acest segment de piață. O bună parte din produsele Deepcool se regăsesc și în oferta magazinelor IT din România, deci nu trebuie să vă complicați cu distribuitorii din afară țării.

La momentul redactării acestui articol, Gamer Storm Lucifer K2 poate fi găsit în oferta PCGarage la prețul de 136,99 Lei.

Specificații Gamer Storm Lucifer K2:

• Compatibilitate socket: Intel LGA2011-V3, LGA2011, LGA1366, LGA1156, LGA1155, LGA1151, LGA1150, LGA775; AMD FM2+, FM2, FM1, AM3+, AM3, AM2+, AM2
• Dimensiuni (ventilator instalat): 146.5 x 131.5 x 163 mm
• Dimensiuni heatsink: 140 x 110 x 163 mm
• Dimensiuni ventilator: 120 x 120 x 120 mm
• Greutate: 1047 grame
• Tensiune alimentare ventilator: 10.8 – 13.2 V (DC)
• Consum ventilator: maxim 2.52 W
• Viteză ventilator: 600 – 1800 RPM
• Airflow maxim: 61.93 CFM
• Zgomot: 18.2 – 32.4 dB(A)

Gamer Storm Lucifer K2 este o variantă revizuită a modelului de anul trecut Gamer Storm Lucifer. Spre deosebire de acesta, Lucifer K2 nu este placat cu nichel și vine cu un ventilator de 120 mm cu grosime de doar 20 mm, lucru care se poate dovedi de un real ajutor dacă folosești memorii RAM cu profil înalt. Ventilatorul de 120 mm operează în regim PWM și funcționează între 600-1800 rotații pe minut, cu un airflow de până la 62 CFM. Producătorul sugerează că poate fi utilizat și în regim fanless atâta timp cât airflow-ul carcasei este unul adecvat, însă nu recomand acest lucru dacă aveți un procesor cu TDP ridicat, cum sunt Core i7-4770, 4790, 6700K, 5820K etc.

Ambalaj și construcție

Cooler-ul vine ambalat într-o cutie de carton simplă pe care sunt inscripționate specificațiile cheie și accesoriile incluse. La interior, ca și accesorii găsim sistemele de montare pentru socket-uri AMD și Intel, ventilatorul de 120 mm, pasta termoconductoare, pe care v-aș recomanda să o evitați, cele 4 cleme pentru montarea a două ventilatoare de 120 mm în mod push-pull, precum și manualul de instalare în limba engleză.

La prima vedere, cooler-ul pare a fi destul de masiv și bine construit, însă lamelele montate pe heatpipe-uri au tendința să se îndoaie chiar și la cea mai mică atingere. Cele 12 heatpipe-uri din cupru au un diametru de 6 mm și sunt separate între ele printr-o distanță de aproximativ 7 cm.

Heatsink-ul măsoară 16.3 cm înălțime, 14 cm lungime și 13.1 cm lățime. CPU block-ul dispune de o suprafață din cupru aproape perfect laminată și este descentrat față de restul construcției spre a face loc memoriilor, iar ventilatoarele se montează cu ușurință prin intermediul unor cleme metalice. Per total, după cum se poate vedea și în imagini, Gamer Storm K2 se prezintă binișor la capitolul design, însă mi-a creat o oarecare impresie de produs ieftin, mai ales în ceea ce privește rigiditate lamelelor din aluminiu. Cu toate acestea, nu prea ai ce să-i reproșezi în condițiile în care prețul său nu sare de pragul de 150 Lei.

Ventilatorul de 120 mm se alimentează printr-un conector cu 4 pini PWM, rulează la o viteză cuprinsă între 800-1600 RPM și poate asigura un airflow de aproximativ 62 CFM. Nivelul de zgomot este cuprins între 18.2 – 32.4 dB și de abia poate fi auzit printr-o carcasă bine antifonată.

Sistemul de prindere s-a dovedit a fi extrem de intuitiv și nu m-am lovit de absolut nici o problemă pe parcursul procesului de instalare. Tot ce trebuie să faci este să alegi backplate-ul adecvat socket-ului tău, să-l montezi pe spatele plăcii de bază, să inserezi șuruburile, să montezi frontplate-ul și, la final, cooler-ul. Totul se îmbină perfect și nu există elemente care să fie forțate sau care să scârțâie pe parcursul acestui proces.

Teste

Întregul set de teste a fost realizat la o temperatură ambientală de 24 grade Celsius. Am măsurat atât temperaturile în idle, cât și în full load cu Prime 95 pe profilul In-Pace large FFTs. Acest profil rulează pe baza unui set de instrucțiuni AVX care reușesc să împingă la maxim ansamblul procesor-VRM-uri. Temperaturile obținute într-un astfel de test sunt regulă ceva mai ridicate decât cele obținute în activități uzuale, cum ar fi gaming-ul sau prelucrarea de conținut video, însă doar așa putem genera un set de statistici cât de cât precise pe care să le putem utiliza în scopuri comparative.

Ca o paranteză, pasta termoconductoare utilizată a fost Arctic Silver 5, iar turația ventilatoarelor a fost gestionată de placa de bază Asus Z170 Pro Gaming, în modul standard, fără absolut nici o ajustare a profilelor pentru turația ventilatoarelor. Carcasa utilizată pentru testare este prevăzută cu 3 venturi de 140 mm pe partea frontală (intake) și cu un ventilator de 140 mm pe partea posterioară (exhaust), drept urmare avem un airflow relativ decent, ideal ca și mediu de testare.

Sistem de test:

• Placă de bază: Asus Z170 Pro Gaming
• Procesor: Intel Core i7-6700K
• RAM: 2 x 8 GB G.SKILL TridentZ 3200 Mhz
• Sursă: Seasonic S12G-750 750W Gold
• GPU: Gigabyte NVIDIA GeForce GTX 1080 Xtreme
• Stocare: SSD Samsung SM951 NVMe 256 GB
• Sistem de operare: Windows 10 Pro x64 (Anniversary update) cu toate update-urile la zi

Pentru început, am ales măsurarea temperaturii procesorului după 30 de minute în idle, la frecvență stock, voltaj de 1.2 V și RAM la frecvența standard de 2133 Mhz, cu latențe 14-14-14-35. După cum se poate vedea și în captura de ecran atașata mai jos, senzorul de temperatura integrat pe procesor arată o valoare de 30 grade Celsius, cu doar 6 grade mai mult decât temperatura ambientală.

După 30 minute de full load, la aceeși frecvență și la același voltaj, temperatura procesorului urcă până la 50 grade Celsius – un rezultat de-a dreptul onorabil pentru un sistem de răcire pe aer.

În idle, cu procesorul urcat până la 4.5 Ghz cu 1.25 V și RAM la frecvența standard de 2133 Mhz, temperaturile sunt cam la același nivel cu cele obținute pe stock:

În full load, temperatura procesorului atinge un maxim de 56 grade Celsius.

Gamer Storm Lucifer K2 poate face față cu brio și unui overclock ceva mai extrem, la 4.7 Ghz cu voltaj de 1.35 V. În acest caz avem 33 grade Celsius în idle și 64 grade Celsius în full load.

Concluzie

Deepcool Gamer Storm Lucifer K2 este un cooler eficient și accesibil, capabil să facă față chiar și unor condiții de overclocking ceva mai extreme. Se montează incredibil de ușor și, mulțumită design-ului ușor descentrat, poate fi utilizat chiar și în configurații ce includ memorii RAM cu profil înalt. Totodată, ventilatorul inclus în pachet este extrem de silențios și cu greu poate fi auzit printr-o carcasă antifonată. Singurul capitol la care Gamer Storm Lucifer K2 nu prea a reușit să mă impresioneze este calitatea construcției. Lamelele din aluminiu au tendința să se îndoaie foarte ușor, mai ales atunci când se dorește montarea ventilatorului de 120 mm.

În această perioadă poate fi achiziționat de la PCGarage la prețul promoțional de 136,99 Lei.

Pro:

• Raport calitate/preț
• Silențios
• Ușor de instalat
• Posibilitatea de a monta încă un ventilator adițional de 120 mm pentru push-pull

Contra:

• Calitatea construcției