Review Minix Z83-4U – mini PC cu Ubuntu 18.04 LTS preinstalat

Minix a lansat într-un final primul mini PC cu Linux. Build-ul de Ubuntu 18.04 LTS optimizat pentru seria NEO Z83-4 era deja de ceva vreme disponibil pe forum-ul producătorului, însă de abia acum a ajuns să fie preinstalat pe un dispozitiv. Se numește NEO Z83-4U și are cam aceleași dotări ca celelalte modele din serie. Are un procesor Intel Atom X5-Z8350 Cherry Trail cu patru nuclee (1.44 Ghz/1.92 Ghz în turbo), 4 GB de memorie RAM DDR3L și 64 GB stocare eMMC 5.1. În ceea ce privește conectivitatea, sistemul vine cu wireless b/g/n/ac dual band, un port HDMI, un port miniDP, trei porturi USB 2.0, un port USB 3.0, un combo combo jack, un slot pentru card microSD și Gigabit LAN. Conform producătorului, este destinat în principal aplicațiilor industriale și uzului comercial, însă, după cum veți descoperi pe parcursul acestui articol, se descurcă decent și în activități casnice.

Neavând Windows 10 preinstalat, Minix NEO Z83-4U este mult mai ieftin decât NEO Z83-4 Plus. Costă doar 169.99 dolari și poate fi achiziționat de pe Aliexpress sau Geekbuying.

Specificații Minix NEO Z83-4U:

Procesor	Intel Atom X5-Z8350 cu arhitectură Cherry Trail – 1.44 Ghz base block/până la 1.92 Ghz în turbo
Memorie RAM	4 GB DDR3L 1600 Mhz (single channel)
Placă grafică	Integrată, Intel Gen 8 HD Graphics
Stocare	64 GB eMMC 5.1, slot pentru card microSD
Conectivitate	Wi-Fi dual band b/g/n/ac, Gigabit LAN și Bluetooth 4.2
Conectică	1 x HDMI 1.4 (până la 4K la 30 Hz), 1 miniDP (până la 4K la 60 Hz), 3 x USB 2.0, 1 x USB 3.0 și 1 x combo jack
Alimentare	DC 12V/3A
Dimensiuni	12 x 12.5 x 2.5 cm
Sistem de operare	Ubuntu 18.04 LTS

Ambalaj, accesorii și construcție

Pe partea frontală a cutiei găsim menționate dotările cheie, iar pe spate specificațiile complete, împreună cu certificările și datele de identificare. Producătorul a fost destul de generos în ceea ce privește accesoriile, așa că pe lângă alimentator, în pachet mai primim și un adaptor VESA, pentru montarea sistemului în spatele monitorului, și un cablu HDMI. Bineînțeles, este prezent și un manual de instrucțiuni în limba engleză.

Construcția este cea specifică seriei NEO Z83-4. Măsoară doar 12 cm lățime și 2.5 cm grosime și este foarte compactă chiar și pentru standardul Ultra-Small Form Factor. Nu aduce nimic nou, însă nu pot spune că sunt dezamăgit. De regulă, e mai bine să păstrezi un design plăcut și funcțional decât să vii cu modificări doar de dragul schimbării.

Sistemul este realizat dintr-un policarbonat cu finisaj mat și cântărește în jur de 350 grame. Arată foarte bine, însă prinde ușor urme de amprente și praf.

Pe partea frontală găsim butonul de power cu LED, cititorul de carduri microSD și cele patru porturi USB (3 x USB 2.0, 1 x USB 3.0).

Latura dreaptă găzduiește combo jack-ul, porturile miniDP, HDMI 1.4, Gigabit LAN și jack-ul de alimentare. Referitor la ieșirile video, trebuie să aveți în vedere faptul că SoC-ul Intel X5-Z8350 nu are suport pentru rezoluții mai mari de Full HD, prin urmare la rezoluție 4K refresh rate-ul va fi limitat la 30 Hz. Nu cunosc să existe vreo modalitate de a trece peste această limitare.

Pe latura din spate avem conectorul pentru antena Wi-Fi și Kensington lock-ul.

Pe spatele unității sunt prezente patru piciorușe cauciucate și două etichete cu date de identificare (serial, product number etc.). Mi se pare un pic ciudat că producătorul a inclus și logo-ul Windows în condițiile în care unitatea are Ubuntu preinstalat.

Prin intermediul bracket-ului VESA inclus în pachet, mini PC-ul poate fi instalat în spatele monitorului. Primiți toate șuruburile necesare, așadar nu trebuie să faceți alte achiziții. Sistemul de prindere este relativ simplu: cadrul se fixează de monitor prin șuruburi, iar mini PC-ul este susținut printr-un set de patru clipsuri.

Sistem de operare și performanțe

După cum vă ziceam și la începutul articolului, NEO Z83-4U este primul mini PC din portofoliul Minix ce vine la bord cu o distribuție de Linux. În loc să se complice cu distribuții și adaptări complicate, producătorul a preferat să includă Ubuntu 18.04 LTS în stadiu nativ, fără modificări de interfață sau bloatware. LTS vine de la long term support, iar asta înseamnă că primește actualizări timp de 10 ani fără a fi necesară trecerea la o nouă versiune majoră pe parcurs. Principalul avantaj al Ubuntu în comparație cu alte distribuții de Linux este compatibilitatea. Găsiți pachete precompilate pentru mai toate aplicațiile de Linux, iar pentru utilizatorii mai puțin experimentați este disponibil inclusiv un magazin de aplicații, cam sărăcăcios ce-i drept, dar care acoperă nevoile esențiale.

Ubuntu sosește cu interfața grafică Unity, foarte intuitivă pentru cineva care vine de pe Windows sau macOS, dar un pic cam intensivă pe partea de grafică. Ocazional apar mici sacadări la nivel de tranziții și parcă s-ar fi potrivit mai bine un desktop environment lightweight pe o configurație de genul acesta. Dacă vă simțiți confortabili cu astfel de operațiuni, puteți trece singuri la XFCE sau la alt desktop environment prin doar câteva comenzi din terminal.

Browser-ul preinstalat este Mozilla Firefox, iar pentru productivitate aveți LibreOffice. Aplicațiile din LibreOffice nu sunt la fel de complexe și prietenoase ca cele din Microsoft Office, însă având în vedere că vin fără niciun cost nu pot spune că mă deranjează. Pentru editări foto puteți instala GIMP, o altă aplicație gratuită și bogată în funcționalități, însă nu vă așteptați să duceți la capăt proiecte complexe pe o astfel de configurație.

Hardware-ul este cel obișnuit pentru seria NEO Z83-4 de la Minix: procesor Intel Atom X5-Z8350 Cherry Trail și 4 GB de memorie RAM DDR3L în configurație single channel. Singurul upgrade este la nivelul stocării. Memoria internă este în continuare de tip eMMC 5.1, însă face trecerea de la 32 GB la 64 GB. După prima pornire, fără aplicații sau actualizări instalate, din totalul de 60.8 GB sunt disponibili 51.3 GB.

Sistemul poate fi găsit și într-o variantă cu 32 GB stocare, dar diferența de preț e atât de mică încât nici nu merită s-o luați în calcul. În cazul operațiunilor secvențiale, memoria internă asigură doar 154.6 MB/s la citire și 60.5 MB/s la scriere – mult mai puțin decât un SSD SATA entry-level. Aceste limitări se simt însă doar atunci când sunt realizate transferuri de date sau instalări de aplicații. În rest, sistemul bootează repede și încarcă prompt aplicațiile.

Pe un SSD extern Apacer ASMini conectat prin USB 3.0 rezultatele sunt însă mult mai bune: în medie, avem 454.4 MB/s la citire și 404.9 MB/s la scriere pentru operațiuni secvențiale. Apropo, sistemul permite bootarea de pe medii de stocare externe, așadar, dacă sunteți nemulțumiți de spațiul sau de viteza memoriei interne, puteți muta foarte ușor sistemul de operare pe un SSD extern. Imaginea de sistem este disponibilă pe forum-ul producătorului. De asemenea, puteți încerca și alte sisteme de operare, inclusiv Windows 10.

Revenind la procesorul Intel Atom X5-Z8350, acesta are patru nuclee, o frecvență de bază de 1.44 Ghz și boost de până la 1.92 Ghz, însă doar pentru un singur nucleu. Răcirea este fanless (pasivă), așadar sistemul este complet silențios. Nu are nici pic de coil whine. În plus, are un TDP de doar 2 wați și se menține la temperaturi joase chiar și în full load. Urcă în boost până la 1.67 Ghz pe toate nucleele și se menține constant la această frecvență în load. Nu intră în thermal throttling nici măcar după ore bune de stress testing. La o temperatură ambientală de 21 °C, temperatura maximă atinsă în load a fost de 53 °C.

Procesorul grafic integrat este un Intel HD Graphics Gen 8-LP și poate avea între 128-1024 MB VRAM din memoria RAM a sistemului, în funcție de opțiunea selectată în BIOS. După cum probabil știți, Linux este o platformă destul de sărăcăcioasă în benchmark-uri, prin urmare nu vă pot pune la dispoziție rezultate din PCMark, 3DMark și Passmark Performance Test. Puteți însă să consultați cifrele din review-ul lui Minix Z83-4 Plus. Hardware-ul este identic.

Pe Ubuntu am rulat doar Geekbench, unde am obținut 991 puncte în single-core și 2643 în multi-core, și JetStream. Cel din urmă este un utilitar pentru evaluarea performanțelor în browser.

În utilizarea de zi cu zi, Minix NEO Z83-4U oferă performanțe decente, excepție făcând sacadările ocazionale ale efectelor grafice din Unity. Navigarea pe internet, prin Firefox sau Chrome, este rapidă și puteți prelucra documente text și spreadsheets în LibreOffice fără probleme. De asemenea, paginile web, chiar și cele complexe, sunt deschise prompt și nu agață mai deloc la scroll. Nu vă așteptați însă să faceți editare foto și video sau multitasking intensiv. Cât despre jocuri, în cel mai fericit caz veți putea rula titluri de acum 10-15 ani. Asta dacă reușiți să le configurați în Wine, desigur.

În mod surprinzător, sistemul se comportă mai bine pe Windows 10. Nu știu care e explicația, dacă e o chestiune de drivere sau de optimizare software, însă pe Windows 10 aplicațiile se încarcă ceva mai repede, iar elementele din interfață răspund mult mai fluid comenzilor. Același lucru se aplică și pentru decodarea hardware pentru video, care nu funcționează prea bine în Ubuntu. Mai toate videoclipurile manifestă sacadări ocazionale și țin utilizarea procesorului mult mai sus decât pe Windows.

Videoclipurile 1080p de pe YouTube rulează bine în mare parte, cu doar câteva frame drop-uri, însă de la 1440p în sus apar foarte multe blocaje. De asemenea, la toate rezoluțiile și pe toate browserele am observat foarte mult tearing, lucru care nu se întâmpla deloc sub Windows 10.

Netflix și HBO Go rulează însă foarte bine, cu mențiunea că acestea sunt limitate la 720p, respectiv 1080p.

SoC-ul Intel Atom X5-Z8350 dispune de accelerare hardware pentru formatele H.263, H.264, H.265 (HEVC), MPEG4, VP8, VP9, MVC, MPEG2 și VC1. Pe Ubuntu accelerarea hardware nu pare să funcționeze în VLC sau în alte aplicații desktop, ci doar în Kodi. Kodi redă fără frame skips sau alte probleme videoclipuri H.264 1080p cu bitrate de 30-40 Mbps și chiar și H.264 4K cât timp bitrate-ul este sub 50 Mbps. Sunt însă probleme la redarea de conținut HDR în format H.265, indiferent de bitrate, doar că aici rezultatele sunt similare și pe Windows.

Pentru testarea adaptoarelor de rețea am utilizat iPerf, un utilitar simplu care măsoară ratele de transfer între un client și un server din rețea. Prin fir am obținut viteze de 946 MB/s, adică foarte aproape de limita standardului Gigabit.

Prin Wi-Fi în schimb rezultatele au fost mult mai slabe. Pe lângă faptul că nu recunoaște nici în ruptul capului access point-urile pe 5 Ghz, adaptorul de rețea Broadcom BCM4345 asigură viteze de maxim 81 MB/s prin rețelele Wi-Fi de 2.4 Ghz. Cu toate că are antenă externă, placa de rețea nu impresionează nici printr-o acoperire prea grozavă. La distanțe mai mari de 7-8 metri față de router, semnalul ajunge la un nivel destul de scăzut și ratele de transfer de abia dacă depășesc 5 Mbps. Partea bună e că pe 2.4 Ghz conexiunea este perfect stabilă și nu apar pierderi de pachete. Vitezele sunt însă destul de slabe pentru descărcarea unui volum mare de date, așadar cea mai bună soluție e conectarea la rețea prin fir.

BIOS-ul este de tip AMI și are interfață text, fără suport pentru mouse. Operează exclusiv în mod UEFI, iar acest lucru poate crea unele probleme la instalarea anumitor distribuții de Linux. Pe Ubuntu și Windows 10 nu sunt însă probleme. Printre altele, BIOS-ul ne pune la dispoziție opțiunile de WOL (wake on LAN), restore on power loss și RTC wake-up (pornire automată la o oră prestabilită). Pentru combo jack-ul audio avem opțiunea de a comuta între standardele Apple sau Nokia/Samsung. De asemenea, se poate opta pentru dezactivarea memoriei eMMC 5.1 și activarea bootării sistemului de operare de pe un mediu de stocare extern conectat prin USB.

Concluzie

Chiar dacă sistemul de operare Ubuntu 18.04 LTS nu este tocmai potrivit pentru utilizare casnică și are unele probleme de optimizare, acesta se poate dovedi util în anumite aplicații. Sunt multe lucruri pe care le poți face mai ușor pe Linux decât pe Windows. Eu, de exemplu, am configurat pe el un full node de Bitcoin și un client de torrent cu interfață web prin doar câteva comenzi din terminal. În plus, lipsa licenței de Windows 10 reduce considerabil costul dispozitivului. Minix NEO Z83-4U este cu aproape 50 dolari mai ieftin decât NEO Z83-4 Plus care are fix aceeași configurație.

Cât despre hardware, își face treaba binișor în activități simple: web browsing, prelucrare de documente și multimedia. Totuși, dacă plănuiți să-l utilizați acasă, ca HTPC sau PC de uz general, recomandat ar fi să treceți la Windows 10. Placa grafică cam sughiță în interfața Unity din Ubuntu și accelerarea hardware pentru video nu funcționează cum trebuie în Linux.

Minix NEO Z83-4U poate fi achiziționat de pe Aliexpress și Geekbuying la prețul de 169.99 dolari, fără TVA.