Chiar la inceputul noului an, Agentia Spatiala Chineza a reusit sa aselenizeze o noua sonda spatiala pe satelitul natural al Terrei. Nimic interesant pana aici, mai ales ca Chang´e 3 (predecesorul actualei misiuni) a facut asta in 2013. Partea interesanta vine din faptul ca, de data asta, Chang´e 4 a ajuns pe partea ascunsa a Lunii, facand astfel din China prima natiune care a reusit asta.
Science fact: Partea indepartata a lunii nu este acelasi lucru cu partea intunecata. Satelitul nostru natural se roteste doar in jurul axei Pamantului, nu si in jurul axei proprii, drept urmare, noi vedem intotdeauna o singura fata a acestuia. Partea intunecata este cea care nu este indreptata spre Soare.
Istoric
De-a lungul timpului, Luna a fascinat civilizatiile terestre, indiferent de locul si era lor. In 1959 misiunea Luna 1 ajungea pentru prima data in vecinatatea satelitului nostru. Pe 2 ianuarie (adica exact cu 60 de ani inainte de actuala misiune a chinezilor) era lansata in spatiu, iar peste 2 zile urma sa aselenizeze. Din cauza unor erori de calcul, misiunea a ratat intalnirea cu corpul ceresc, ramand insa cu recordul de a fi prima sonda spatiala care iesea din campul gravitational terestru.
Luna 2 a urmat in acelasi an – iar pe 13 septembrie a fost prabusita controlat, devenind astfel primul obiect creat de om care a ajuns sa aterizeze pe un alt corp ceresc. Asta, daca e sa nu dam crezare teoriilor conspirationiste care ne spun ca totul a fost regizat intr-un hangar militar din URSS. Cu ajutorul acestei probe spatiale, rusii au efectuat tot felul de experimente legate de radiatii, dar au lasat si o mica amintire – o sfera metalica, care avea gravat in litere chirilice numele statului sovietic si data.
Misiunile sovietice au continuat pana in 1966, Luna 9 fiind prima care a reusit o coborare controlata (cu ajutorul unor motoare cu combustie), iar Luna 10 a fost cea care a deschis drumul misiunilor care intra in orbita Selenei, fara a cobori.
Daca va intrebati ce faceau americanii in tot acest timp, aflati ca Pioneer 4 ajunsese doar la vreo 60.000 km de Luna, survoland-o de acolo. Bineinteles ca au mai fost si alte misiuni, unele partial reusite, dar se pare ca focusul lor primar a devenit trimiterea unui echipaj uman acolo. Drept urmare, pe 20 iulie 1969, la patru zile de la lansare, Apollo 11 transmite live la TV (in statele care permiteau asta) celebrele cuvinte ale lui Neil Armstrong: ¨That’s one small step for man, one giant leap for mankind!¨ Bineinteles ca si americanii au lasat acolo o ¨amintire¨ – un steag al SUA care sa aminteasca tuturor de ei (si care, intre noi fie vorba, era doar raspunsul la sfera lasata de rusi, anterior).
Au urmat alte cinci misiune cu oameni la bord – Apollo 12, 14, 15 si 16. Apollo 13 a fost singura care nu a ajuns pe Luna, din cauza unor probleme la rezervoare.
Pe 24 ianuarie 1990 Japonia devenea cea de-a treia tara care trimitea un satelit catre astrul celest: Mu-3S-II, iar pe 24 decembrie 1994, compania americana Hughes devenea prima entitate privata care trimitea o nava in spatiu (Proton K a efectuat o serie de zboruri in jurul Lunii).
Agentia Spatiala Europeana a avut de asteptat pana pe 23 septembrie 2003, cand Ariane 5G a fost trimisa in spatiu, aceasta aselenizand abia la finalul misiunii de explorare – pe 3 septembrie 2006.
De atunci, China (Chang´e 1 pe 1 martie 2009), India (Chandrayaan-1 – care a efectuat o misiune de survolare intre 2008 si 2009 si a descoperit apa acolo) si compania LuxSpace (care a lansat misiunea Chang´e 5-T1) au mai ajuns pe sau in apropierea Lunii.
Planuri viitoare
Pana in 2022 au fost anuntate mai multe misiuni spatiale catre Luna, printre care una a Germaniei – ALINA, in al treilea semestru al anului curent, una a Israelului – planificata pentru luna urmatoare, si prima misiune a Rusiei, dupa destramarea URSS, prin 2021. Pe langa ei, SUA, India, Chia si Japonia, vor continua explorarile in domeniu.
In plus, NASA si-a propus sa trimita din nou o misiune umana in spatiul Lunii, iar compania lui Jeff Bezos – Blue Origin – a anuntat primele zboruri de agrement care presupun si aselenizare, in decursul urmatorilor 10 ani. Despre Space X, a lui Elon Musk, e posibil sa stiti ca au in plan ca peste 4 ani sa efectueze primele zboruri de agrement (fara aselenizare) in cadrul programului DearMoon.
De asemenea, desi nu au un termen exact de lansare, Marea Britanie, Coreea de Sud si Coreea de Nord (da, ati citit bine!!!) au anuntat ca doresc trimiterea unor misiuni catre Luna, fara prea multe detalii suplimentare.
Punerea in context
Dar unde se incadreaza actuala misiune lunara chineza si de ce este ea importanta? Ei bine, sunt mai multe aspecte de luat in seama. Primul dintre ele este cel mentionat la inceputul articolului – China a devenit prima care a trimis o sonda pe partea ascunsa a Lunii. Pe langa impactul mediatic pe care statul comunist si l-a asigurat, acestia si-au calculat si locul de aselenizare atent: in cel mai vechi, cel mai mare si cel mai adanc crater de pe suprafata lunara: Von Karman de pe bazinul Aitken Polul Sud. In fapt, numele acestuia este dat de Thodore Von Karman, un ilustru profesor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) si California Institute of Technology (Caltech), unde a studiat ¨parintele¨ programului de rachete al Chinei – Qian Xuesen. Asta, in caz ca mai credeti ca mai exista lucruri accidentale pe lumea asta…
Un alt aspect de mentionat este legat de experimentele care vor fi efectuate de misiunea actuala: observatii astronomice prin intermediul frecventelor radio joase – mai ales ca nimeni nu a mai facut asta pe aceasta parte a Lunii, colectare si analiza mineralelor din sol, precum si analiza radiatilor spatiale. Data fiind vechimea craterului, se spera ca informatiile colectate vor aduce mai multa lumina in ceea ce priveste procesul de formare si varsta satelitului nostru natural.
In al treilea rand, alegand sa aselenizeze pe partea indepartata, chinezii au avut de rezolvat alte doua probleme. Solul lunar este foarte deformat in acele regiuni, iar asta a presupus calcule extrem de delicate ale oamenilor de stiinta. Spre deosebire de alte misiuni, Chang´e 4 a coborat aproape perpendicular catre locatie, pentru a evita coliziuni cu muntii care ajung si la 10 km inaltime. In plus, pentru ca intre Pamant si sonda se afla corpul Lunii, comunicatiile sunt blocate total. Pentru a transmite semnalul radio catre centrul ce control sunt folositi doi sateliti care orbiteaza in jurul Selenei: Queqiao si Magpie Bridge, lansati anul trecut, special cu acest scop.
Al patrulea aspect este cel militar – China devenind astfel una dintre puterile spatiale. Asta le ofera ocazia sa testeze tehnica militara in spatiu, mai ales ca in zona aleasa de ei nu se mai afla vreun alt rover strain. Desi sunt pure speculatii, ele trebuie puse in contextul actual. Este tot mai vizibila implicarea militara chineza in zona asiatica, Beijingul dorind sa inlocuiasca SUA in rolul de mediator si putere zonala, in Asia, dar si la nivel global. Unul dintre analistii militari respectati – Malcolm Davies – declara recent ca Beijingul vede in dezvoltarea spatiala un factor crucial in cresterea economiei si a influentei chineze in lume, ei comparand Luna cu Marea Chinei de Sud si cu Taiwanul, iar asteroizii cu Marea Chinei de Est. Ambele sunt zone de influenta si vechi vetre ale civilizatiei chineze.
Ultimul aspect, dar nu cel mai putin important, este cel economic. Dezvoltarea Chinei presupune ca orice crestere economica sub 5% inseamna, in fapt, regresiune pentru statul asiatic. Drept urmare, Partidul Comunist incearca identificarea unor noi metode de sustinere a uriasei lor economii. In viata de zi cu zi vedem tot mai mult firme chinezesti care ies din granitele propriei tari, desi piata de acolo le este indeajuns (recent – Xiaomi), vedem tot mai multi miliardari care se stabilesc in strainatate sau cumpara active din alte tari (un bun exemplu este achizitia Volvo de catre Geely, in 2010) sau implicarea statului in problemele unor companii mari (scandalul Huawei). Una dintre variantele studiate de ei este exploatarea bogatiilor naturale lunare (in zona de aselenizare se gaseste destul Helium-3, o varianta de Heliu, extrem de rara pe Pamant, dar larg raspindita pe Luna; elementul este folosit in domeniul fuziunii nucleare). In plus, Selena este o sursa bogata in minereuri de aluminiu, fier, magneziu, titaniu si siliciu, toate fiind materii prime folosite in industria moderna.
Ce parere aveti despre aceasta realizare a Chinei? Pe cand credeti ca Romania ar putea trimite un satelit, fie el si meteo, in spatiu?
Surse: TheGuardian, Xinhuanet si CGTN.
Poate fi si aselenizare pe marte???
Nu, dar poate fi amartizare:)
Am trimis si noi parca, ceva sateliti de astia gen cutie de chibrituri, dar s-a furat, nu a mai functionat, etc etc etc.
Explorare in scop comercial… chiar si pe Luna care e relativ aproape de noi, nu cred ca o sa se intample prea curand, gen urmatorii 5-10 ani.
Din pacate, „clasica” furaciune romaneasca a functionat si de aceasta data: https://jurnalul.antena3.ro/stiri/observator/cum-si-a-omorat-romania-primul-satelit-construit-la-preturi-astronomice-explicatiile-halucinante-ale-sefului-agentiei-spatiale-romane-rosa-632262.html
Oare de ce presimt ca si cu Robisat 1 şi Robisat 2 se va intampla la fel ca si cu Goliat-ul de mai sus?
Misiunea apolo 13 nu a aterizat pe luna dar nimeni nu a murit. .. Cine dracu a tradus articolul
@Lau – eu am scris, nu am tradus articolul. Dar ai dreptate, problemele la rezervoare au impiedicat aselenizarea. Am incurcat misiunile.
tot pe musk trebuie sa ne bazam…
la noi trebuie sa scapam mai intai de securisti, iohanis, dna, sorosisti, sa nu mai ascultam de „ambasade”..
Sunt sigur ca daca n-o sa te mai uiti atat de mult la antena3 o sa ai si idei originale Citeste o carte du-te la un film bun ,la teatru ,intalneste-te cu prietenii , du-te in excursii,in drumetii,iubeste traieste si poate,incet incet o sa-ti rasara in minte intrebarea: „oare eu chiar stiu ce vorbesc sau recit papagaliceste vorbele altora?”Sanatate!
bravo, si sa inchid ochi la realitate..sa nu observ de ce lucrurile merg rau..nu sunt autist.