Când am scris opinia nepopulară de acum o săptămână eram deja sub mirajul conducerii unui automobil electric. Și nu este unul scump!
Prin urmare, nu am scris cuvinte goale, ci am experimentat singur atracția EV. Bine, nu a fost prima dată când am condus așa ceva, pentru că am publicat un review pentru Škoda Enyaq iV 80
acum patru ani, iar de-a lungul timpului am mai avut ocazia să testez diverse modele, mai mici, mai mari, mai scumpe sau mai ieftine.
Și acum, ca să revin la subiect, acum o lună i-am luat junioarei o Dacia Spring din 2022, care a fost mașina de lucru a cumnatului meu. Prin urmare, pentru cei 87.000 km parcurși, am obținut un preț foarte bun. 🥸
Modelul este un Spring Electric 45, care are culoarea Lightning Silver, tapițerie din piele sintetică neagră cu inserții orange, sistem multimedia cu ecran tactil de 7 inci, pachet de siguranță cu ABS, AEB, airbag-uri frontale și laterale, ESP/HSA, ISOFIX și eCall, plus dotări de confort precum aer condiționat manual, Eco Mode, geamuri electrice față și cablu de încărcare Mode 2 și Mode 3. De fapt, ca să fie ca la un review, mai jos vă las mai jos fișa tehnică completă:
În plus, cadou, am primit și o stație de încărcare rapidă!
Adițional, i-am mai cumpărat eu un parasolar de pe Temu, adaptor wireless 2 in 1 compatibil cu Android Auto/Carplay și încărcător auto rapid (cabluri aveam deja), că e deja caniculă, iar de pe Skodele mele mă obișnuisem să nu mai am cabluri pentru conexiunea cu telefonul. 😎 Trebuie să ajungă și un frunk, ca să mut cablurile de încărcare din portbagaj în față, apoi am încheiat cu achizițiile. Inițial optasem pentru acesta, dar am găsit unul mult mai ieftin, la cineva care vindea mașina și a acceptat să îmi trimită mie doar piesa respectivă.
Și acum, să vă explic de ce am scris că m-a cucerit deja tehnologia EV. În primul rând, am panouri și baterie acasă, deci pot încărca, cam 70% din an, gratis. Iar la ce preț are motorina în ultima perioadă, mi se pare o chestiune ce ține de buget și de independență energetică, să zic așa. Dacă până acum puneam la minusuri autonomia și range anxiety pentru EV, mi se pare că la motorizările ICE este cam la fel – un război prelungit prin Golf m-ar ține acasă, pentru că nu aș mai găsi combustibil pentru mașină. Bine, este puțin probabil – dar niciodată imposibil – un asemenea conflict, dar ați prin ideea: prefer să știu că planific drumurile mai atent, decât să risc să nu am de unde alimenta.
În plus, fiind mașină mică, de oraș – practic scopul ei a fost să permită copiilor să ajungă de la Șag la Timișoara, la școală, fără a mai fi nevoie de mine -, nu autonomia a fost importantă, ci manevrabilitatea. Iar o mașină așa de mică îți permite accesul și pe străzile din Complexul Studențesc, unde se parchează cam alandala, fără a-ți fi frică de acroșaje accidentale. Nu știu cum e prin alte orașe, dar de fiecare dată când am drum în Complex și în zonele Universităților, Kodiaq-ul meu riscă mereu să atingă alte mașini parcate fără cap. Sau, na, ele nu au nevoie de cap, deci cred că nici proprietarii nu se stresează să și-l folosească pe al lor. Promit să vă fac câteva poze când mai merg pe acolo cu ursul meu.
Un alt aspect care m-a convins este legat de costurile de întreținere, impozite și parcare, care sunt extrem de mici. La mine în sat mă costă 40 lei impozitul, parcarea în oraș pe jumătate de an a fost 6 lei (practic e gratuită în sistemul TimPark, în toate zonele, mai puțin în cele centrale), iar revizia o am programată peste câteva săptămâni, dar clar va fi mai mică decât la Skoda cealaltă, unde nu plec fără 1200 lei de la service. Iar ca să fie clar, la toate mașinile mele am făcut reviziile la service-uri autorizate, nu în curte sau la vreun băiat care știe el mecanică. Și, ca să fie mai complet portretul, încă mai consider că locurile de parcare nu ar trebui să fie gratis pentru mașinile electrice sau hibride, iar anul viitor, dacă va fi nevoie să plătesc abonament complet, o voi face!
Momentan nu am instalat stația de încărcare, deci le-am folosit pe cele de la Lidl sau conexiunea direct la priză, dar nu mă deranjează deloc – la magazinul ăla oricum îmi fac cumpărăturile, cel puțin de două ori pe săptămână, iar acasă mi-ar lua 8 ore jumătate de acumulator, dar momentan nu mă grăbesc niciunde.
Față de alte mașini pe care le-am condus sau deținut, Dacia oferă aplicația proprie în mod gratuit (văd că până în 2030, dar asta înseamnă 8 ani fără costuri), ceea ce presupune că poți verifica autonomia, consumul și programările la service direct din MyDacia. În plus, de acolo poți porni climatizarea, ca să nu urci în mașina încinsă sau transformată în sloi).
Sunt și câteva dezavantaje la acest Spring, iar primul ține de psihic – la primele drumuri eram stresat să nu cumva să rămân în „pana prostului”, dar mi-am revenit după o săptămână. Al doilea ține tot de autonomie, pentru că va fi nevoie ca toate drumurile să fie planificate atent, fie că încarc mașina acasă sau prin oraș.
La capitolul comfort nu se compară nici cu Kodiaq, nici cu Karoq, dar este peste vechiul meu Logan. Cu toate acestea, faptul că nu poți ridica scaunul șoferului, că schimbărorul e o rozetă, oglinzile nu sunt ăncălzite și frâna de mână nu e electrică m-au cam desumflat la început.
Cum asta va fi mașina fiicei mele, folosită în mod constant strict pe traseul casă – școală, ținând cont că va fi încărcată fie gratis, fie la prețuri mai mici decât una convențională și că achiziția ei nu a fost foarte costisitoare, mi se pare un deal bun, așa că putem trece peste minusuri. Prin urmare, ăsta a fost și motivul pentru care voi vinde anul acesta Skoda Kodiaq și voi face și eu trecerea la un EV. Încă nu știu ce model, dar cum un an o să mai împart condusul Spring-ului cu fiica mea și al Karoq-ului cu soția, cred că pot aștepta așezări de prețuri și modele noi.
Participa si tu la discutie!